Sari la conținut

Ce vrea Elon Musk ?

Din cea mai puternică rachetă din lume, care străpunge spațiul cu peste 10.000 de kilometri la oră, se desprinde o mașină Tesla roadster, roșie, cu un manechin îmbrăcat în costum de astronaut pe scaunul șoferului. De acolo, Pâmântul se vede ca o tușă albastră cu vene albicioase. Peste două milioane de oameni urmăresc scena live pe youtube, cu melodia lui David Bowie, “Life on Mars”, pe fundal.

Tesla spatiu

Foto: Instagram/Elon Musk

Mașina urmează să se plimbe sute de milioane de ani pe orbită, deși unii consideră că se va dezintegra în câțiva ani. Filmările din spațiu sunt transmise în direct de camera montată pe mașină.

Compania deținută de Elon Musk, SpaceX a construit o rachetă mai mare și mai bună decât au reușit cele mai puternice state. În același timp, pentru cei care nu cunosc stilul și mizele lui Elon Musk, gestul de a plimba o mașină roșie pe orbită poate părea infantil.  

Totuși, pe termen scurt, Elon Musk și-a propus să revoluționeze transportul pe Pământ și în spațiu. Pe termen lung, mizele sunt cu mult mai mari.

Cine este Elon Musk?

Născut acum 46 de ani în Africa de Sud, tânărul pasionat de jocuri video și tehnologie a emigrat în Canada și apoi SUA, la începutul anilor 90. A avut o copilărie din care “nu a lipsit binele, dar nu a fost fericită”, după cum spune Musk, citat în biografia scrisă de jurnalistul Ashlee Vance. Principala problemă a lui Musk a fost relația cu tatăl, pe care l-a descris ca “un om nefericit (...) bun la a-ți face viața mizeră”. Deși mare fan al jocurilor pe calculator, adolescentul Musk a decis să investească mai mult timp în proiecte relevante la scară mare. A ajuns la concluzia că misiunea lui trebuie să fie “lupta pentru iluminare colectivă” (“strive for greater collective enlightenment”).

La începutul anilor 90 a renunțat la facultatea Stanford după doar două zile și a înființat împreună cu fratele său compania Zip2, care producea software pentru ziare precum The New York Times. În 1999 a vândut Zip2 cu peste 300 de milioane de dolari.

Musk a investit partea lui bani în X.com, care a devenit celebrul PayPal de astăzi. Musk a fost criticat intens pentru modul în care a gestionat această companie și chiar a fost înlăturat din poziția de CEO—mulți dintre cei rămași susțin că dacă mai stătea în funcție câteva luni ar fi distrus proiectul.

După ce a fost înlăturat de la butoanele PayPal, Musk s-a orientat către o fantezie mai veche cu mize mai mari decât startupurile pe proiecte de internet: explorarea spațiului.

Musk povestește că a căutat pe site-ul NASA planurile de “cucerire” a planetei Marte și când s-a convins că nu există așa ceva a hotărât să preia el această misiune “importantă pentru omenire”.

În 2002 a fondat compania SpaceX, dedicată explorării spațiului. Un an mai târziu a decis să investească și în revoluționări ale tehnologiei de pe Pământ, așa că a co-fondat compania de automobile electrice și baterii Tesla.

Omul pe care nu l-au oprit eșecuri monumentale

Ascensiunea lui Elon Musk nu a fost fulminantă ca lansarea rachetei Falcon Heavy. Au existat momente în care nimeni nu se aștepta la o revenire de succes a lui Musk.

Provocările prin care a trecut i-ar fi făcut pe majoritatea oamenilor să se dea bătuți.

Când a emigrat în Canada nu a reușit să dea de unchiul său și a ajuns să lucreze ca muncitor necalificat la ferma unui verișor. Mai târziu, a avut joburi mizere, dintre care unul în care trebuia să scoată nisipul și reziduurile din camera cu boiler a unei fabrici de lemn—povestește că din cei 30 de angajați inițiali (care făceau cu rândul la curățat) au rezistat doar 5 până la finalul zilei.

Din PayPal a fost înlăturat ca CEO în momentul în care se afla în avion și nu avea semnal la telefon (să nu poată fi avertizat).

Incidentul care ar fi distrus aproape orice inventator și om de afaceri mi se pare cel în care un pasager a fost ucis de mașina Tesla, aflată pe autopilot—practic mașina a confundat un zid cu un traseu liber. În cazul acesta, cei mai mulți au dat vina pe pasager (ironia este că vina lui a constat în a avea prea multă încredere în sistemul Tesla). Fiind vorba de pionierat în domeniu, era de așteptat să apară erori, dar o astfel de eroare ar fi putut falimenta compania.

În ceea ce privește compania SpaceX, primele trei încercări de a lansa rachete au eșuat. Atât SpaceX, cât și Tesla au fost la un pas de faliment în jurul anului 2008, când izbucnise criza economică, iar cele două companii întârziau să livreze ceea ce promiseseră. În total, au fost vreo opt ani în care părea că planurile nu avansează deloc.

Dar Elon Musk a perseverat. A avut o anduranță care nu pare să se regăsească la niciun alt investitor celebru din Silicon Valley. Prima lui soție, scriitoarea Justine Musk spunea că este convinsă că nu banii au fost motivația acestuia, ci au venit la pachet în traseul acestuia spre țeluri mărețe. Din blogul scriitoarei reiese însă și sacrificiul din viața personală a lui Musk, care dedica aproape tot timpul muncii. Spre exemplu, după ani la rând fără concediu (nici măcar luna de miere), Musk a hotărât să plece două săptămâni cu soția în Brazilia și Africa de Sud. A contactat acolo o formă severă de malarie și a fost la un pas de moarte. “Asta a fost lecția mea legată de vacanțe: vacanțele te pot omorâ”, i-a spus Musk jurnalistului care îi scria biografia, Ashlee Vance.

De ce este importantă lansarea Falcon Heavy, din februarie 2018?

Încă din 2008, NASA a acordat contracte companiei lui Musk (SpaceX), pentru transportarea resurselor către Stația Spațială Internațională. În 2012 a fost pentru prima dată când o companie privată a alimentat cu resurse astronauții de pe această stație spațială.

În 2017, SpaceX a revoluționat industria aerospațială prin scăderea costurilor: refolosirea rachetelor. Racheta Falcon 9 a fost prima lansată cu succes de două ori—ceea ce înseamnă economisirea a sute de milioane de dolari.

Falcon Heavy, lansat în februarie 2018, este o rachetă care poate transporta o masă care cântărește cât 700 de avioane de pasageri, încărcate la maxim.

Succesul lansării unei rachete atât de grele aduce mai aproape miza de a trimite oameni pe Marte. Operațiunea este programată pentru 2020.

În afară de Elon Musk, mai sunt și alți investitori privați care își propun să cucerească spațiul, precum Jeffrey Bezos cu Blue Origin (Bezos este fondatorul Amazon) sau compania Planetary Resources, care vrea să mineze asteroizi.

Dar cele mai mari speranțe sunt puse în Elon Musk.

Întrebat care este cea mai importantă și urgentă miză pe care trebuie să o adreseze cercetarea științifică, celebrul fizician Stephen Hawking a răspuns jurnaliștilor de la revista Wired în felul următor: “rigurozitatea programelor de a explora spațiul, cu viziunea de a coloniza planete care au condiții potrivite pentru traiul uman (...) Pământul a devenit prea mic (...) și riscăm să ne autodistrugem”.

Exact acesta este scopul lui Elon Musk: salvarea speciei umane prin cucerirea spațiului. Cât de departe va ajunge, rămâne să vedem.

Despre autoare: Laura Ștefănuț este jurnalistă, colaboratoare Digi24 și a presei internaționale.