Sari la conținut

Cine va supraviețui bulei Bitcoin?

Creșterea spectaculoasă a criptomonedelor are toate atributele unei bule, ceea ce generează așteptarea unei prăbușiri a pieței. Bitcoin este prima și cea mai cunoscută monedă, dar există peste 1000 de alte “proiecte cripto”, unele mai eficiente decât Bitcoin. Valoarea Bitcoin este dată de statutul său de vedetă (există cerere). Întrebarea este dacă vor exista monede digitale care vor supraviețui prăbușirii și ce va lăsa în urmă fenomenul Bitcoin.

bitcoin shutterstock_770827588

Foto: Shutterstock

 

Săptămâna trecută, valoarea Bitcoin era de aproximativ 10 ori mai mare decât în ianuarie 2017.  Valoarea următorului proiect din topul criptomonedelor, Ethereum, este de 100 de ori mai mare. Valoarea următoarei monede, Ripple, este de vreo 300 de ori mai mare.

În afară de avantajul de a fi prima și cea mai cunoscută monedă digitală, Bitcoin nu are în spate o companie sau un produs. În schimb Ethereum oferă o platformă pe care se pot construi noi proiecte decentralizate ce utilizează tehnologia revoluționară de la baza Bitcoin, numită blockchain.  Ripple are deja parteneriate cu bănci, pentru a implementa noua tehnologie de transferuri financiare. Unii spun că dacă Bitcoin se va prăbuși, va atrage după sine întreaga piață, dar sunt alții care pariază pe câțiva supraviețuitori.

Frenezia față de criptomonede amintește de bula internetului din anii '90 și începutul anilor 2000. La fel ca în cazul tehnologiei blockchain, era clar că internetul va avea impact major asupra societăților moderne. Acțiunile companiilor care anunțau că deschid magazine online creșteau spectaculos.

Un exemplu este Pets.com, unul dintre primele magazine online, care vindea mâncare și accesorii pentru animale. În momentul boom-ului, acțiunile companiei valorau 14$ bucata, dar în mai puțin de un an au căzut la 0.1$. Vedeta anilor respectivi, cu vizibilitate în presă și parteneriate majore, a dat faliment peste noapte.

Deși numeroase afaceri s-au prăbușit astfel, au existat supraviețuitori precum Amazon și Ebay care au ajuns giganți. De fapt, aproape jumătate dintre companii au supraviețuit (48%), doar că nu au mai înregistrat acele creșteri spectaculoase din perioada bulei.

Cum arată lumea criptomonedelor, dincolo de Bitcoin

Numărul criptomonedelor crește încontinuu și variază de la ciudățenii la proiecte cu aplicații reale, realizate de echipe cu renume.

De exemplu, unii au vândut cripto-pisici în valoare de peste 1 milion de dolari în primele zile, pisici care puteau fi “împerecheate” de cumpărător pentru a da naștere la noi pisici.

O altă monedă, UET, are ca simbol degetul mijlociu ridicat și se promovează ca fiind absolut inutilă — la momentul la care scriu eu articolul, valoare acestei monede a crescut cu peste 300% față de ziua precedentă, deci cine investea ieri 10 dolari, putea scoate azi 30 cu câteva clickuri pe tastatură. Chiar și industria pornografiei se pregătește să scoată o monedă, pe care o pot primi consumatorii de filme pentru adulți.

Pe de altă parte, companii recunoscute precum Kodak au anunțat la rândul lor că vor scoate monede digitale. Există grupuri de cercetători care lansează astfel de proiecte, un exemplu recent fiind din domeniul medical, unde echipa îl include pe vicepreședintele Mayo Clinic, o instituție medicală și de cercetare recunoscută mondial. Alte proiecte își propun să rezolve problema risipei energiei sau vor să strângă fonduri pentru a lansa haine futuriste.

Ripple, monedă deja existentă, are parteneriate cu Bank of America, American Express, MoneyGram și alte instituții financiare recunoscute.

Internetul este plin de videori și articole care speculează cu privire la succesul acestor proiecte. Analiștii care fac asta (sub avertismentul că nu dau sfaturi financiare) au câștigat în ultimele luni audiență de zeci, chiar sute de mii de oameni.

Adevărul este că piața e prea incipientă pentru a putea prezice viitorul pe termen lung al unor proiecte cripto.

Poate nici nu a apărut încă proiectul care va supraviețui bulei Bitcoin. Piața cripto este încă un teritoriu al speculației masive, unde domină dorința de îmbogățire rapidă și prea puțini înțeleg tehnologia din spatele monedelor pe care pariază.

Traseul Bitcoin, de la ideologie la speculă

Lucrarea care a lansat tehnologia blockchain și moneda Bitcoin a fost publicată în 2008, sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Nu știm dacă este vorba de un singur om sau de un grup, dar cel mai probabil este cineva care făcea parte dintr-un grup înființat prin anii '90, denumit Cypherpunks. Mizele celor mai mulți membri erau să slăbească puterea guvernelor și a băncilor și să pună bazele unei noi paradigme, centrate pe puterea individului de a-și controla viața privată și bunurile (în limbaj ideologic, se tindea spre libertarianism și anarhism).

Bitcoin a fost adoptat de mici comunități de “tocilari”, precum cea din jurul Cypherpunks. Până în 2010, valoarea acestuia era mult sub un dolar. A atins un dolar după ce Julian Assange, fondatorul Wikileaks și membru Cypherpunks, a cerut donații în Bitcoin, fiindcă guvernul american a determinat băncile și PayPal-ul să oprească plățile către organizația acestuia — valoarea donațiilor respective a crescut în câțiva ani cu 50.000%.

Tot în 2010 se pare că a avut loc prima tranzacție comercială cu Bitcoin: cineva a cumpărat două pizza în valoare de 10.000 BTC (ar fi valorat acum peste 100 de milioane de euro).

Însă Bitcoin pare să fi intrat în atenția mainstream prin 2014, după ce Fiscul american a confiscat o cantitate imensă de Bitcoin folosiți în activități ilegale și i-a vândut prin licitație publică.

De atunci, valoarea lui a continuat să crească spectaculos—deși au existat perioade în care a scăzut dramatic, acesta și-a revenit în forță. Foarte mulți economiști celebri au lansat și lansează avertismente împotriva investițiilor în Bitcoin. Cu toate astea, valoarea a continuat să crească până acum și nu e clar când va exploda bula.

Dincolo de bula financiară. Cum poate schimba lumea tehnologia din spatele Bitcoin?

Tehnologia poate impacta societățile noastre cel puțin la fel de mult ca internetul. De fapt, aceasta deja a început să fie adoptată: Estonia, țara cu cea mai avansată guvernanță digitală, a implementat tehnologia blockchain la nivel național. Scopul este de a mări securitatea datelor personale ale cetățenilor. Spre exemplu odată ce fișa medicală a pacientului devine criptată în sistem blockchain, doar posesorul acesteia are control asupra ei.

Implementarea blockchain ar putea conduce la irelevanța actelor de identitate, ar diminua sau anula rolul notarilor sau al avocaților, ar face imposibilă fraudarea votului și tot așa.

Practic, tehnologia blockchain elimină intermediarii și riscurile asociate acestora, fie că este vorba de guverne sau companii private.

Spre exemplu, să luăm internetul. În prezent, datele dvs. (mailuri, mesaje, istoric online) sunt stocate pe serverele unor companii private precum Facebook sau Amazon. Beneficiul este că aceștia acoperă costurile de stocare, dar problema este că ei pot vinde datele publicității care să vă targheteze în funcție de psihologia fiecăruia. O altă problemă sunt hackurile, care oferă accesul la conținutul mesajelor private stocate pe serverele acestor companii—să ne amintim scandalul conturilor Yahoo sparte acum câțiva ani. Sau scandalul Wikileaks cu interceptările guvernamentale.

Tehnologia blockchain elimină necesitatea acestor intermediari (precum Facebook în exemplul de față) și permite ca individul să își stocheze în siguranță informațiile personale. Totodată, când acesta vrea să transmită mai departe o informație, blockchain face ca aceasta să ajungă în siguranță la destinatar, fără a mai putea fi interceptată pe parcurs (în prezent informația există și pe serverele acestor companii private, de unde poate fi accesată).

Asta nu înseamnă că tehnologia va elimina companiile private, băncile sau guvernele, după cum o arată exemplul estonian. Dar poate deveni la nivel global o alternativă care oferă mai multă putere cetățenilor și diminuează controlul corporațiilor și al guvernelor asupra vieții private.

*De la redactarea acestui articol Bitcoin a pierdut 40% din valoare.

Despre autoare: Laura Ștefănuț este jurnalistă, colaboratoare Digi24 și a presei internaționale.