Sari la conținut

Cum manipulează politicienii statisticile demografice pentru a crește numărul de parlamentari

Guvernul stabilește astăzi data alegerilor parlamentare. Că va fi 4 decembrie sau 11 decembrie contează mai puțin. Mai important este că vom merge la urne și, implicit, vom gira patru mari păcăleli orchestrate de clasa politică în ultimii ani. Este vorba de numărul românilor cu drept de vot, constant în creștere în ciuda declinului demografic, de așa-zisa reducere a numărului de parlamentari și, nu în ultimul rând, de introducerea votului prin corespondență și de trierea candidaților după criterii de integritate.

Scade populația, crește electoratul. Din datele autorităților române, avem 18,277 milioane de cetățeni cu drept de vot și 3,976 milioane de minori. Adică, peste 22,2 milioane de locuitori. Or, statisticile europene arată că suntem în picaj demografic, România ajungând la o populație de 19,76 milioane. Avem toate motivele atunci, fără a cădea în retorica USL din anul 2012, să ne întrebăm: care este adevărul? Nu de alta, dar o diferență de circa 2,5 milioane nu este de ici, de colo.

Potrivit situației comunicate pe 4 august de Autoritatea Electorală Permanentă, erau înscriși în Registrul electoral 18.277.372 de cetățeni cu drept de vot, cu 2.295 mai mulți decât pe 4 iulie. Este vorba de a treia creștere consecutivă și de a noua din ultimul an, comunicată de AEP în urma modificărilor operate în Registrul electoral de primari. Aceasta în contextul în care, conform Eurostat, România se află în topul țărilor cu cele mai mari rate ale declinului demografic, iar estimarea arată că în trei decenii țara noastră va avea sub 15 milioane de locuitori. De-a lungul ultimilor ani, reprezentanții AEP au încercat să explice paradoxul prin faptul că, după Revoluție încoace, numărul românilor care au dobândit drept de vot a fost mai mare decât cel al celor care au decedat. Totuși, dacă adăugăm la cele 18,277 de milioane de cetățeni cu drept de vot doar cele 3,976 de milioane de minori (cifră comunicată de Institutul Național de Statistică, la 1 iunie 2016), fără a-i socoti pe cei care și-au pierdut drepturile electorale și pe cei care sunt în țară ori prin străinătate fără acte valabile, tot rezultă că România ar avea vreo 22,253 de milioane de locuitori. Or, după cum am spus, Eurostat a arătat că țara noastră avea la 1 ianuarie 2016 o populație de 19,76 milioane de locuitori.

De ce contează atât de mult numărul comunicat de locuitori, respectiv de alegători? După primul se calculează numărul de senatori și deputați, prin împărțirea la norma de reprezentare (un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori). Bine, și aici politicienii au avut grijă să-și ia, chiar prin lege, măsuri de precauție: nu pot fi mai puțin de patru deputați și de doi senatori într-un județ. Or, dacă ne uităm, de pildă, la județul Covasna, declarat de INS ca având sub 230 de mii de locuitori, rezultă dintr-un foc un deputat și un senator în plus. Cât despre numărul de alegători, plecând de la acesta se calculează numărul de semnături de susținere pe care trebuie să le depună, odată cu lista de candidați, partidele, alianțele politice sau electorale.

Numărul senatorilor și deputaților, ca în 2004. Viitorul Legislativ va avea 466 de membri (308 deputați, 134 senatori, 18 reprezentanți ai minorităților și șase reprezentanți ai diasporei). Cifra a rezultat, prin consens, în 2015, când partidele au modificat și sistemul de vot (revenire la vot pe listă), iar la momentul respectiv toți liderii politici s-au împăunat cu reducerea numărului de parlamentari. Au omis să spună, însă, că reducerea era valabilă doar prin raportare la Parlamentul supradimensionat rezultat după alegerile din 2012. Altfel, în legislatura 2008-2012 am avut 471 de parlamentari, iar în legislatura 2004-2008, 469 de aleși.

Păcăleala este cu atât mai mare dacă ținem cont de referendumul din 2009, din care a rezultat că 7,76 milioane de români (88,84% din cei prezenți la urne) doresc reducerea numărului de parlamentari „la maximum 300 de persoane”. O decizie a Curții Constituționale din 2012 spunea că voința populară nu poate fi ignorată de parlamentari și că orice act normativ adoptat pe subiect cu ignorarea rezultatului referendumului din 2009 vine în contradicție cu Legea fundamentală. Doar că, anul trecut, când Legislativul a adoptat noua lege a alegerilor parlamentare, nici partidele, nici președintele Iohannis nu au solicitat Curții să se pronunțe asupra proiectului. Doar fusese consens, nu?

Votul prin corespondență, incomplet și neatractiv. Posibilitatea ca toți românii, inclusiv cei din străinătate, să poată vota a fost o promisiune a actualului președinte și a PNL. „Adoptarea unei legi care să ofere posibilitatea exprimării dreptului la vot de către toți cetățenii din afara granițelor rămâne o prioritate. Este nu doar o obligație constituțională a clasei politice de a găsi rapid o soluție la această problemă, dar mai ales dovada minimului respect pentru cetățenii noștri aflați în străinătate”, declara Klaus Iohannis în mai 2015.

Să vedem cum stăm la mai bine de un an de la acest angajament. O lege a votului prin corespondență a fost adoptată, dar ea vizează doar alegerile parlamentare. Deci, nu locale, nu prezidențiale. Apoi, această metodă de vot poate fi folosită doar de cetățenii români care pot face dovada domiciliului sau reședinței în străinătate, iar înregistrarea în Registrul electoral nu se poate face și electronic (variantă ce ar fi eliminat costurile de deplasare sau poștale).

Poate și din aceste motive avem, la trei luni și jumătate de la începutul perioadei de înscriere, doar 5.161 de persoane care s-au înscris în Registrul electoral și au menționat că vor să voteze prin corespondență. Suficient pentru ca un fost premier plagiator și trimis în judecată de DNA să comenteze ironic că atâția „sunt în câteva blocuri în Drumul Taberei”, iar alți lideri politici să-și umfle discursurile pe ideea că, oricum, votul prin corespondență nu schimbă substanțial situația.

Integritatea, la coada listei criteriilor. Imediat după protestele masive de anul trecut, partidele s-au grăbit să adopte coduri de integritate și să anunțe pompos că listele de candidați vor fi atent analizate și curățate de suspecți de corupție, plagiatori, incompatibili, etc. La locale, marile partide au încercat un joc de glezne, astfel că cei cu probleme de integritate au candidat ca „independenți”, susținuți intens de filiale. Cum românii au dovedit la locale că nu au o problemă în a vota persoane cu dosare la DNA, ba chiar și primari aflați în momentul votului după gratii, liderii politici nu au nicio presiune în a-și ține promisiunea cu trierea candidaților. Sigur, pe surse, pentru imagine, apar periodic „știri” despre cum vrea Liviu Dragnea, el însuși condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, să împrospăteze garnitura de parlamentari PSD. În fapt, dacă va opera vreo tăiere de nume de pe listă o va face mai probabil din motive ce țin de polițele pe care le are de plătit în partid. Cât despre codul de integritate al PSD, dacă mai avea cineva vreo îndoială, el a fost public aruncat la coș tocmai de Dragnea, când a declarat, în urmă cu câteva săptămâni, că Ponta se va afla „categoric” pe listele PSD pentru parlamentare.

Cât despre PNL, al doilea mare partid și pretendent la formarea viitorului guvern, după ce au dat semnale că își deschid listele pentru tehnocrații din Guvernul Cioloș, liberalii fac acum pasul înapoi. Contează mai mult lupta pentru influență pe care o mai dau prin teritoriu vechii liberali și pedeliștii. În plus, cei care „au muncit la partid” nu au chef să cedeze locuri eligibile pe listă unor specialiști lipsiți de priză la publicul larg doar pentru a face pe plac generației Facebook, diasporei, unor lideri de opinie, etc. La urma urmei, să nu uităm că orice mandat contează, mai ales atunci când vrei să te ascunzi de procurori prin băncile Parlamentului.

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale