Cum poți să influențezi cheltuirea banilor publici mai simplu ca niciodată. Și de ce e important să o faci înainte de alegeri.

Data actualizării: Data publicării:
Elena Calistru
Elena Calistru
Preşedinte şi cofondatoare Funky Citizens. Lucrează în societatea civilă din 2008, în proiecte naţionale şi internaţionale legate de bună guvernare, transparenţă, politici fiscal-bugetare. Poate fi contactată la elena@funky.ong
femeie-cu-fundal

 

Posibilitatea de a influența cheltuirea banilor publici există de la începutul anilor 2000, dar până acum presupunea efort: cetățeanul trebuia să afle când era dezbătut bugetul, apoi să depună “contestații bugetare” și să meargă la ședințele publice unde erau analizate aceste cereri.

Partea bună a fost că, în cazurile cunoscute, atunci când oamenii au cerut primăriei finanțări pentru anumite proiecte, ele au fost acordate. Partea proastă era că românii nu prea știau de acest mecanism sau nu aveau timp să îl folosească.

Elena Calistru, cofondatoare a organizației Funky Citizens, explică modul în care funcționeză influențarea bugetelor și de ce este important ca românii să se implice.

Bugetul influențeză viața fiecărui locuitor

Am analizat cum s-au cheltuit banii bugetelor locale din 2007 până în prezent. Studiul nostru arată cum nivelul de viață mai scăzut se leagă mai degrabă de modul în care (nu) sunt prioritizate investițiile locale, decât de lipsa banilor. E vorba de accesul la sănătate, învățământ, drumuri corespunzătoare.

De multe ori, investițiile nu se duc spre zonele în care sunt probleme, deși decidenții locali au acces la toate datele de care au nevoie pentru a face alegerile corecte: Ministerul Finanțelor le trimite prognoze macroeconomice, adică previziuni și informații economice concrete pe baza cărora să facă planificarea de buget. Există date disponibile gratuit de la INNSE și un portal întreg dedicat datelor: data.gov.ro. Analizarea datelor este un proces obligatoriu prin lege.

Elena Calistru, Funky Citizens

Atunci de ce banii cheltuiți în toți acești ani nu s-au tradus într-o viață mai bună pentru noi? Putem găsi două explicații posibile:

* nu există o planificare multianuală bună care să țină cont de aceste date și să răspundă prin investiții la nevoile comunității;

* banii au fost furați, fie s-au pierdut prin corupție;

Cum poți afla dacă în județul tău banii sunt cheltuiți corespunzător  

Am realizat un indice de coerență pentru fiecare județ, care arată cum se reflectă investițiile publice în dezvoltare.

Pentru fiecare județ există un grafic în care apar două linii: teoretic, ele ar fi trebui să evolueze în același sens, sau să fie coerente. Linia galbenă reprezintă creșterea reală a PIB-ului, iar cea roșie investițiile din buget — ce s-a cheltuit dincolo de banii pentru funcționarea propriu-zisă a autorităților locale (cheltuieli fixe).

 

De obicei, când PIB-ul crește, este de așteptat să crească și investițiile. Sau, atunci când nu sunt bani din cauza unei crize economice, statul poate alege să investească mai mult pentru a compensa lipsa resurselor private. Ceea ce se vede din datele pe România este că nu există nici un fel de politică coerentă în acest sens: de multe ori linia galbenă are o viață proprie, semn că creșterea economică se întâmplă după cum bate vântul economiei globale, iar linia roșie servește o filosofie știută numai de baronii locali.

Nu este firesc, cel puțin nu în anii care nu sunt marcați de criză economică. În anii de criză există două variante, fie statul investește mai mult fiindcă scad banii din mediul privat — ca să mențină calitatea mediului de afaceri la un nivel decent. Fie taie cu precădere tocmai de la investiții.

Ce poți face dacă știi că banii din regiunea ta nu sunt cheltuiți cum trebuie

Din experiența mea, am văzut că nu foarte multă lume a folosit acest instrument disponibil de influențare a investițiilor publice. Știu două cazuri în care s-a întâmplat, ambele de succes. Unul a fost în sectorul 6, unde un grup de bucureșteni a cerut finanțarea pentru reabilitarea Cinematografului Favorit. Au mers și la dezbaterile publice în care se analiza cererea lor și au obținut ceea ce voiau. Un alt caz a fost anul acesta în Domnești, județul Ilfov. Dar ambele grupuri au beneficiat de consiliere din partea unor ONG-uri. Au rămas interesați de evoluția bugetelor locale, fiindcă ulterior au venit și la training-urile noastre pe subiect.

Acum, orice plătitor de taxe poate accesa simulatorul nostru bugetar și își poate face auzită mai ușor vocea. (Pentru București, click aici)

Din 2006, Legea finanțelor publice spune că cetățenii au un cuvânt de spus în privința cheltuirii banilor din taxele plătite de ei — în perioada în care se aprobă bugetul sau se fac rectificări bugetare, locuitorii “unității administrativ teritoriale” pot trimite contestații la proiectul de buget.

Plătitorii de taxe au, potrivit legii, cel puțin 15 zile la dispoziție în care să ceară mai mulți bani pentru asfaltarea unei anumite străzi, pentru reabilitarea unei școli care poate cădea peste copii și așa mai departe. Nu există un formular sau un template standard pentru depunerea acestor cerințe, dar sunt acceptate mai multe formule: o petițe colectivă, o scrisoare individuală, etc.

Cu simulatorul încercăm să ușurăm procesul.

După ce am arătat care sunt problemele, îi incurajăm pe oameni să spună care sunt prioritățile lor, astfel încât să centralizăm opiniile cetățenilor și să trimitem totul către autorități. Una este să mă duc eu singură cu niște studii, alta este ca în urma unor astfel de analize cetățenii să poată alege informați și transmite care este prioritatea lor.

Având in vedere că urmează alegeri locale, trebuie să insistăm și mai mult pe mesaj. Vrem să trimitem lista cu priorități la toți candidații. În momentul în care spui de la început că vei avea niște priorități și obții votul oamenilor pe baza asta, e mult mai probabil ca apoi să acționezi — cel puțin idealist vorbind. Realist, e cert că astfel cetățenii vor avea tot timpul posibilitatea de a ști ce se întâmplă, care este diferența dintre nevoile comunității și ce fac autoritățile.

Vrem să punem lucrurile în context și să arătăm care sunt nevoile de dezvoltare. Dorim să îi încurajăm pe cetățeni să fie informați în momentul în care depun contestațiile bugetare.

Oamenii sunt foarte raționali, în general mult mai raționali decât îi cred politicienii. Spre exemplu, dacă înțeleg că e o problemă majoră cu sănătatea la ei în regiune, nu vor insista pentru bani alocați drumurilor.

Avem încredere că acesta va fi primul mandat în care cetățenii vor spune în număr mare nu doar care este cel sau cea care va administra localitatea pentru patru ani, ci și care vor fi prioritățile. Credem că va fi primul mandat în care câștigătorii alegerilor locale vor fi evaluați cu atenție cel puțin o dată pe an, când este aprobat bugetul.

Titlul, introducerea și intertitlurile aparțin editorului.

 
Partenerii noștri