Sari la conținut
News Alert

Cumințenia Tradiției

În ograda unui gospodar din universul magic al lui Marquez cade un “domn mare cu aripi”, probabil un înger de un fel sau altul. După un moment de gândire, gospodarul hotărăște că locul temporar de găzduire al îngerului este cotețul, alături de restul păsăretului.

Decizia este cât se poate de logică în sistemul de categorii care constituie, putem presupune, cultura locală: ființa cu aripi aparține alături de cele asemănătoare: găini, rațe, gâște, curcani.

La fel și Cumințenia Pământului are cel mai potrivit loc de găzduire temporară la Muzeul Satului din București. Să fie clar, aici nu afirm că Muzeul Satului ar fi un coteț (nu vă grăbiți, Cumințenia nu are aripi cu pene). Dar sistemul de categorii e puțin încurcat în cultura locală, chiar dacă suntem la un secol depărtare de momentul în care Brâncuși a început să reformeze și reformuleze canoanele artei.  

Cumintenia pamantului in muzeul BNR INQUAM Octav Ganea 1 -1

Nu e prima dată când i se întâmplă asta sculptorului francez născut în România (așa cum este catalogat în muzeele din Statele Unite).

Procesul dintre Brâncuși și Vama Statelor Unite referitor la statutul statuii “Pasarea Maiastra” e cunoscut: vama a refuzat să accepte statuia ca “operă de artă” pentru care nu s-ar fi perceput taxe vamale și a dorit să o încadreze la “obiect industrial” — cel mai probabil un fel de ax cu came nemaîntâlnit (înapoi la povestea cu îngerul).

Ax cu came vs. Pasărea Măiastră

Foto: Ax cu came vs. Pasărea Măiastră

Procesul a durat doi ani, între 1926 și 1928. Brâncuși a câștigat și în acest fel putem spune că stilul abstract minimalist a fost acceptat legal ca artă în America de Nord. Europa știa deja despre ce este vorba, avea categorii clare de operare.

O poveste mai puțin cunoscută este cea a “Sarutului” din Muzeul de Artă din Philadelphia care conține cea mai largă colecție de piese de Brâncuși de pe continentul american. “Sarutul” din acest muzeu e a patra variantă pe temă, comisionată de un colecționar american, John Quinn.

În 2009, curatorul colecțiilor permanente mi-a povestit despre ce s-a întâmplat când colecția a ajuns în India. Curatorul muzeului din India a așezat statuia, spre expunere, în poziție orizontală: bărbatul deasupra femeii. Imaginați-vă stupoarea și râsetele care au urmat când cei doi curatori și-au confruntat apriori-ul cultural  devenit vizibil în acel moment. Imaginați-vă și statuia în poziție orizontală. E mai mult decât un sărut și este la fel de frumoasă. Dar fiind doar un sărut, ea trebuie să stea vertical.  

Pe scurt, decizia de a găzdui inițial Cumințenia Pământului la Muzeul Satului se încadrează perfect la confuzia de categorii exemplificată mai sus, care pare să urmărească opera lui Brâncuși.

Nu cred ca este ceva rău în sine ca statuia să treacă pe la Muzeul Satului (sau pe la căminele culturale muribunde din România, așa cum sugera Vasile Ernu pe FB) la un moment dat în itinerariul său, dacă tot e “a noastră” — despre cât de neinspirată este campania, vedeți articolul lui Vintilă Mihăilescu.

Dar, așa cum știm, gestul inițial este și cel definitoriu. Iar în cazul acesta, gestul inițial, în dorința nemăsurată de reapropriere și de localizare/ naționalizare a unei creații universale încadrează opera lui Brâncuși în “tradițiile românești”.

Mai mult, pentru cei care cunosc istoria Muzeului Satului, cu toate meritele sale, acesta este un produs al “colonizării interne”. A funcționat inițial ca un zoo uman, după modelele grădinilor din marile capitale imperiale europene, care aveau exponate vii — oameni din colonii. Dimitrie Gusti a decis să aducă țărani români pentru a trăi în casele exponate, producând astfel exoticul autohton ca o categorie pe care încă o folosim azi.

Deci Cumințenia Pământului merge, nu-i așa, acolo unde-i e locul și rostul, în ograda strămoșească care în același timp e și exotică, deci condamnată la imposibilitatea de a se moderniza. Contează mai puțin că statuia în sine e produs al epocii în care modernismul era la apogeu…  

În concluzie, actul decizional referitor la Cumințenia Pământului nu este un act ratat ci un act care dezvăluie un sistem de categorii culturale care operează în România: tradițiile sunt depozitarul identității naționale imuabile, născute la sat ca și Brâncuși.

Contează mai puțin procesul de transformare și creativ al artistului, formarea sa și inovativitatea demersului care îi caracterizează, devenirea, și cu atât mai puțin faptul că a creat în Franța cea mai mare parte a vieții.

El rămâne un țăran din Hobita, iar opera lui una tradițional românească, care își are locul la Muzeul Satului.

De amintit aici faptul că ansamblul de la Târgu Jiu a fost categorizat ca decadent burghez și listat pentru demolare în anii ‘50 pentru ca mai apoi să fie reconsiderat.

Conversația de astăzi nu este despre Brâncuși, ci despre societatea românească. Dacă în anii 50 aceasta trăia avântul realismului socialist, în deceniul al doilea al secolului XXI România trăiește obsesia naționalismului definit de veșnicia născută la sat.

Probabil că în momentul în care vom recunoaște că am intrat cu toții în antropocen, Cumințenia Pământului își va găsi locul și rostul la Muzeul de Geologie. La urma urmei e o piatră, nu-i așa?  

Despre autor: Alexandru Bălășescu este antropolog, curator și artist ocazional. În prezent trăiește la Vancouver, unde este profesor adjunct în departamentul de studii urbane la Simon Fraser University și Director de Cercetare, Curație și Comunicare al Theatre of Fire. A obținut doctoratul la Universitatea din California (Irvine) și este autor al “Paris Elegant, Teheran Incitant” și “Voioasa expunere a Ordinii Mondiale”.

Editor: Laura Ștefănuț

De același autor: 

Omul și schimbarea climatică

Brâncuși și dimensiunile culturii

Starea Națiunilor. De ce este susținut Erdogan de Occident?

Migrația canină

 

Pentru comentarii, urmăriți postarea pe facebook

Etichete: brancusi , cumințenia pământului , alexandru balasescu , laura stefanut

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale