Editorial De ce voi continua să lupt

Data publicării:
Anca Dragu
Anca Dragu
Senatoare USR
Anca Dragu este senatoare și vicepreședintă USR. A ocupat funcția de președintă a Senatului din decembrie 2020 pâmă în noiembrie 2021 și a fost ministru al Finanțelor în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, noiembrie 2015 - ianuarie 2017. Are o experiență profesională de 27 de ani la nivel național și internațional în mediul public și privat, dobândită la BNR, Ministerul Finanțelor, Comisia Europeană, FMI și E.ON.
Anca-Dragu_avatar_1637668308

Într-o țară a interimatelor, prima grijă a coaliției monstruoase a fost înlocuirea președintelui Senatului, pentru a asigura o funcție unui lider de-al lor. Nu au mărit alocațiile pentru copii, nu au crescut pensiile și salariile și au dat cadou terenul de la Romexpo dezvoltatorilor imobiliari, un teren care valorează sute de milioane de euro.

Conform Constituției, președintele Senatului are un rol special, fiind al doilea om în stat. Nu are puterea de a forma sau de a da jos guverne, nici de a transforma de unul singur simple propuneri în legi. Toate acestea sunt realizate de majoritatea parlamentară. Are însă, un rol important în a semnala derapajele activității din parlament și în a garanta dezbaterile democratice din plen.

Și, cel mai important, poate sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) asupra legilor sau hotărârilor cu privire la care există suspiciuni de neconstituționalitate.

Pe scurt: președintele Senatului joacă rolul unui observator independent al acțiunilor unei majorități. Din păcate, PNL, PSD și UDMR se vor observa ei între ei. Această coaliție monstruoasă ar fi fost profund deranjată de către un observator corect și onest, un garant al echilibrului de putere într-un stat democratic. Într-un asalt al instituțiilor centrale, președinta Senatului strica planurile din Parlament ale politicienilor.

Am văzut și vedem o Românie care trece printr-o vâltoare de crize, în timp ce discursurile politice nu aduc niciun beneficiu societății. Trei forțe politice au pus pe pauză România pentru a-și lua răgaz să negocieze bani, funcții și cariere pentru liderii lor.
Suntem de trei luni o țară a interimatelor, o țară cu instituțiile centrale puse pe avarii. Camera Deputaților este condusă de un vicepreședinte cu atribuții de președinte, iar Guvernul funcționează într-un interimat perpetuu.
Doar Senatul, camera superioară a Parlamentului, a rămas o instituție neclintită în aceste luni de criză.

Ca om politic, ai o alegere de făcut: lupți pentru a menține stabilitatea instituției pe care o conduci, indiferent de provocările care pot apărea, sau te retragi la începutul crizei, pentru conservarea propriei imagini.

Eu am ales. Cele 11 luni de mandat mi-au întărit convingerea pentru care m-am întors în țară atunci când am decis să intru în politică. Fără implicare, nu putem avea așteptări că vom trăi schimbări majore în jurul nostru. Nu ne putem aștepta ca lupta împotriva corupției să aibă succes dacă noi închidem ochii atunci când vedem un act de corupție cât de mic. Sistemul funcționează de la baza piramidei până în vârf și viceversa.

Am fost obișnuiți să rămânem pasivi în fața atacurilor împotriva instituțiilor statului. Tocmai politicienii acestei țări au sabotat instituțiile centrale prin scandaluri și tertipuri care să le faciliteze lor planurile politice. Nu despre asta e vorba. Parlamentul se află la coada clasamentului încrederii cetățeanului în instituțiile statului. Prioritatea mea a fost să arăt că se poate și altfel, că Senatul poate fi un organism stabil, funcțional și, mai mult decât atât, o instituție deschisă cetățeanului.

Înăbușirea moțiunii de cenzură inițiate de USR în Parlament a fost un precedent periculos pentru democrația românească și doar o mostră a ceea ce avea să urmeze.
S-a întâmplat, pentru prima dată în istoria postdecembristă, când Parlamentul, simbolul democrației, a dus în derizoriu și a golit de conținut un instrument democratic, respectiv moțiunea de cenzură. A fost nevoie de organizarea a șase ședințe ale Birourilor Permanente Reunite pentru a reuși să supunem citirii în plen - atenție, doar citirii! - moțiunea de cenzură.

Mai presus de orice, la nivelul celei de-a doua funcții în stat, este apărarea statului democratic. Am văzut limpede cum democrația poate fi ușor fracturată de către clasa politică în iarna anului 2017, când și eu am stat în frig seri în șir pentru a protesta față de asaltul asupra justiției. Nu am uitat acel episod. Din interiorul Parlamentului, încercarea PNL și PSD de a stopa moțiunea de cenzură USR s-a văzut la fel: un atac asupra democrației.

Alături de colegii mei din USR, mă voi implica în continuare în lupta împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor de stat și pentru dezvoltarea proiectelor de transparentizare pe care le susținem în Parlament.

USR rămâne singurul partid transparent, proeuropean, neancorat în clientele de partid și dedicat luptei împotriva corupției.

Partenerii noștri