În ultimii 20 de ani, au existat multe declarații prin care unii politicieni români cereau o regândire a relațiilor noastre cu Moscova. Fie că făceau referire la reluarea legăturilor economice, fie se refereau la o politică de bună vecinătate, majoritatea aveau un punct esențial în comun: veneau din partea unor politicieni care prin propriul lor comportament își pierduseră credibilitatea în raport cu partenerii europeni.
Fac această remarcă importantă pentru noi deoarece în acest moment, în care toate statele europene se pregătesc pentru eventualitatea unei agresiuni a Rusiei asupra Ucrainei, totul se reduce la câtă încredere se poate avea într-un stat și într-un regim politic pentru care forța este principala monedă de negociere.
Istoria ne spune, desigur, că nu putem avea încrederea necesară unui reset al relației noastre și declarațiile liderului de la Kremlin referitoare la România și Polonia din urmă cu câteva săptămâni sunt relevante pentru noi. Opțiunea europeană și atlantică a României este mai presus de orice dubiu, dar cred că trebuie dublată de un comportament politic pe măsură din partea noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor și ai interesului național.
Acuzele politice de propagandă rusească nu sunt rare și poate uneori își greșesc ținta. Dar adevărul e că lipsa noastră de încredere într-o țară care ne-a produs atâta suferință și faptul că urmele propagandei din ultimul secol sunt reluate prin tehnici de războaie hibride și influențe politice subtile sau directe sunt suficiente motive pentru a fi permanent precauți.
În aceste momente dificile, se vede cât de important este să avem un stat funcțional și competent. Slăbiciunile noastre manifestate prin corupția endemică și slăbirea mecanismelor interne din cauza parazitării instituțiilor statului de către factorul politic sunt un pericol pe care nu l-am tratat cu suficientă seriozitate. Lupta anticorupție nu a fost un moft. Nu întâmplător, cei despre care vorbeam la începutul acestui articol au devenit peste noapte susținători ai reluării relațiilor calde cu Moscova după ce din înalți demnitari au devenit subiecți ai dosarelor de corupție.
De aceea cred că, privind situația din Ucraina, avem de învățat o lecție extrem de importantă: dacă nu reușim să construim un stat puternic, în care principiile democrației occidentale să fie mai presus de orice dubiu, vom fi mereu în pericolul de a ne găsi la cheremul unor politicieni care trag linii de demarcație pe harta Europei după cum li se pare lor convenabil.
