Sari la conținut

Demolarea autocraţilor

WASHINGTON, DC – S-a crezut inițial că zorii Internetului anunță o nouă eră a democrației. Informația ar fi urmat să devină cu adevărat liberă iar asta ar fi devenit o amenințare existențială pentru regimurile bazate pe controlul cunoașterii, inclusiv pentru cele care încercau să se izoleze de lumea exterioară.

Astăzi, această viziune pare complet greșită. Liderii politici autoritari au învățat nu doar cum să distorsioneze și să controleze fluxul de informații din propriile societăți, ci și moduri prin care să dezorienteze cetățenii altor țări, ba chiar să tulbure democrații până acum funcționale. Apariția recentă a rețelelor sociale a perturbat ușor regimurile autoritare (vezi primăvara arabă) însă acestea și-au revenit  imediat.

Aproape peste tot în lume, puterea dictatorilor devine tot mai solidă, adesea în spatele unor simulacre de democrație și alegeri. Oponenții sunt eliminați. Presa este redusă la tăcere. Iar fluxul de informații este controlat strict prin instrumente care merg de la metode tradiționale, precum sponsorizarea mass-mediei prietenoase regimului, până la metode moderne de tipul boților sau a altor tipuri de software. Conform celui mai recent “index anual al democrației” realizat de The Economist, jumătate din țările lumii au fost mai puțin democratice în 2017 față de 2016 și doar 5% din populația globului trăiește în “democrație deplină.”

Acum a apărut o nouă tehnologie digitală: criptomonedele. Există discuții ample despre cum va afecta sistemul bancar acest mod de stabilire și transfer al valorii, însă impactul său potențial asupra politicii din întreaga lume este ignorat aproape în totalitate.     

Criptomonedele (bitcoin, ethereum și mulți alți competitori) sunt în mod evident legate de tehnologia internetului, însă există o diferență simplă dar profundă. Internetul înseamnă accesarea informației în toate formele sale, obținerea accesului la opinii diverse, după care este treaba fiecăruia să-și dea seama ce este adevărat și cine distorsionează informația în favoarea vreunui dictator răuvoitor.

Prin contrast, criptomonedele funcționează doar dacă toate părțile implicate în sistemul de criptare sunt de acord cu identitatea celor care tranzacționează o unitate de valoare. Poți să încerci să distorsionezi informația,  să piratezi computerele direct sau să perturbi algoritmul care înregistrează tranzacțiile iar astfel de atacuri se întâmplă frecvent. Însă competiția dintre criptomonede cu privire la securitatea și utilitatea acestora ne face să presupunem că cel mai puternic va supraviețui.

Valoarea criptomonedelor constă în înregistrarea digitală a operațiunilor administrată descentralizat. Înregistrarea există în multe noduri ale rețelei ceea ce face imposibil controlul de la centru sau “cenzura.” Acesta este un termen folosit frecvent de fondatorii criptomonedelor, traderi și observatori, tocmai din cauza îngrijorării referitoare la o posibilă alterare selectivă a înregistrărilor.

E ușor să-ți dai seama de ce un regim autoritar ar vrea să interzică accesul cetățenilor săi la un sistem de înregistrări digitale potențial nedetectabile.

În primul rând, accesul la un astfel de sistem i-ar permite unui cetățean să facă plăți sau donații care ocolesc sistemul bancar și supravegherea din partea acestuia. Regulile care interzic organizarea politică ar deveni mai ușor de eludat.

În plus, același tip de înregistrări ar putea fi folosite la stocarea și transmiterea altor tipuri de informație. De exemplu, câțiva dintre colegii mei dezvoltă un sistem care le va permite utilizatorilor să stocheze și să administreze propriile dosare medicale. De ce nu s-ar putea crea și un sistem similar structurat pe nemulțumirile sau protestele împotriva regimului?

Practic nu există limită pentru ingeniozitatea oamenilor cu privire la așa-numitele contracte “smart” care să declanșeze plăți sau alte tranzacții digitale (cum ar fi trimiterea de mesaje de protest) în momentul în care au loc anumite evenimente. Pentru activiștii din lumea întreagă, singura constrângere ține de propria lor creativitate.

Bineînțeles că regimurile autoritare deja încep să înțeleagă pericolele și ne putem aștepta ca ele să interzică drastic deținerea criptomonedelor.  Și cu siguranță vor realiza noi instrumente pentru a încerca să urmărească activitățile cetățenilor în acest domeniu. Va fi o cursă interesantă a inovațiilor, una greu de câștigat de regimurile autoritare pentru că tehnologia care stă la baza acestui sistem (blockchain) a fost concepută pentru a elimina nevoia unei puteri centrale.

Democrațiile bine organizate nu au de ce să se teamă de criptomonede. Unele afaceri ar putea fi frauduloase iar investitorii trebuie să fie precauți când vine vorba de produsele noi care nu sunt complet transparente. Dar, în general, vom vedea noi forme de presiune competitivă asupra mijloacelor de plată. Orice modalitate de a scădea comisioanele la cărțile de credit și de a extinde accesul la serviciile financiare este binevenită.

Însă cei a căror putere politică se bazează pe controlul asupra informației  au cu siguranță motive să se teamă. Regimurile autoritare vor exista întotdeauna într-o formă sau alta. Însă n-ar fi o surpriză să vedem că balanța începe din nou să se încline în favoarea celor care preferă sistemele politice mai deschise și mai multă competiție politică reală.

Pe aceeași temă