Galopând spre dezastru
Au trecut mai puțin de cinci luni de când scriam că Legea salarizării unitare și alte majorări de salarii și pensii acordate de PSD-ALDE din pix, fără a fi în mod real sustenabile, vor duce la proteste, concedieri și inflație. Ei bine, realitatea arată că suntem într-o situație mult mai rea decât se preconiza, iar viitorul arată și mai negru.
În privința concedierilor în administrația publică locală, doar rectificarea bugetară operată de Guvernul Tudose la mijocul lunii septembrie a făcut ca majoritatea primăriilor și consiliilor județene să nu intre în faliment. Ori să renunțe la mai bine de o treime din personal.
Înainte ca banii să vină de la centru pentru a compensa explozia salariilor din administrația locală, multe primării, mai ales cele mici, anunțau că nu mai au bani nu doar pentru salarii, dar nici pentru lemne de foc, iluminat public sau strângerea gunoiului. Adică, pentru activitățile curente, absolut necesare comunității, nu pentru „năzbâtii” gen investiții. Alte primării, precum cea de la Reșița, se pregăteau să renunțe la 30-40% din angajați.
Apoi, a venit „salvarea” de la Guvern, la rectificarea bugetară: 30 milioane lei pentru județe și aproape 421 milioane lei pentru orașe și comune. Banii au fost alocați pentru „finanțarea cheltuielilor”. Mai pe șleau, după cum au recunoscut unii primari și șefi de consilii județene, pentru a echilibra bugetele locale drastic zdruncinate de intrarea în vigoare, de la 1 iulie, a măreței Legi a salarizării unitare marca Lia Olguța Vasilescu.
Dacă banii ajung sau nu până la sfârșitul anului, greu de spus. Pare să fi fost mai mult o cârpeală, dacă este să ne luăm după ce declara, la două zile DUPĂ rectificarea bugetară, președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici: „Mai mult de jumătate din comune nu au resurse financiare de a-și plăti salariile până la sfârșitul anului. (...) Vom fi în situația în care plătim obligațiile către stat pentru salarii, dar nu plătim drepturile salariale. Noiembrie și decembrie vor fi luni criminale”.
Despre proteste, ce mai e de zis? Mii de angajați din poliție, sănătate, asistență socială, administrație publică și transporturi au ocupat, astăzi, Piața Victoriei. Și o vor mai face, tot mai furioși și tot mai mulți. Sunt nemulțumiți de Legea salarizării unitare și de ideea transferării contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, ceea ce va neutraliza total majorările de salarii acordate până acum.
„Vrem să ne dea ceea ce ne-au promis în campanie”, spun sindicaliștii. Ar fi o glumă bună, dacă nu ar fi de plâns. Chiar a crezut cineva, cu adevărat, în toată avalanșa de promisiuni mincinoase ale celor care se lăudau cu „mândri că suntem români” și spuneau că lucrează doar pentru bunăstarea românilor?
Nici despre inflație nu sunt prea multe de spus. În luna iulie, rata anuală ajunsese la 1,4%, cel mai înalt nivel din octombrie 2014 încoace. Și, când spunem iulie, spunem înainte de majorarea accizelor la carburanți și de creșterea prețului energiei electrice. Și, evident, și înainte de creșterea prețului la gaze, care trebuia să se aplice tot de la 1 octombrie, dar a fost amânată de ANRE, sub presiunea politică, pentru 1 noiembrie.
Cine este responsabil de toate aceste scumpiri care fac, sistematic, ca toate majorările de salarii și de pensii să conteze prea puțin spre deloc? Nu, nu Guvernul PSD-ALDE! ANRE, uraganele și, evident, multinaționalele. Care, dacă nu ați urmărit propaganda PSD-ALDE din ultimele zile, aflați că au fost ostile încă de la început guvernării Dragnea-Tăriceanu, drept pentru care au intrat într-un soi de grevă fiscală, pentru a sărăci bugetul de stat, astfel încât actuala coaliție să nu-și poată duce la îndeplinire programul de guvernare.
Revenind la lucruri serioase, estimările vorbesc de o scumpire iminentă a alimentelor cu 5-6%, doar ca urmare a accizei majorate și a prețului la energia electrică.
La toate acestea, se adaugă și alte „binefaceri” ale guvernării PSD-ALDE. Ratele mai mari la credite se simt deja, după ce ROBOR s-a dublat: de la 0,85% la 1 februarie la 1,79% miercuri. După 15 zile consecutive de creștere, scăderea de miercuri (de 0,01%, căci marți era 1,8%), a venit doar după ce BNR a aruncat în piață 9,3 miliarde lei. Deci, peste 2 miliarde de euro!
De menționat că BNR a scos această sumă după ce, potrivit unor bancheri, ar mai fi cheltuit 1,63 miliarde de euro pentru a ține cursul valutar sub pragul de 4,6 lei. Lucru recunoscut, într-un fel, marți, de guvernatorul Mugur Isărescu: „Nu comentăm, nu am comentat niciodată intervențiile noastre pe curs. (...) Cursul s-a zbătut pe la 4,59 lei o perioadă îndelungată. Aș fi ridicol să nu recunosc această presiune, în principal legată de mișcările nerezidenților”.
Și, apropo de declarațiile de marți ale lui Isărescu și de viitorul negru, să nu ignorăm un avertisment lansat voalat de guvernator: „S-a schimbat percepția privind inflația în România, și pe plan intern, și pe plan extern (...). Mai sunt mișcări legate de nerezidenți, operațiunile pe care le fac nerezidenții. (...) Dacă se schimbă sentimentul sau percepția, sumele pe care aceștia le-au investit în România se diminuează, asta influențând și piața valutară și piața monetară (...) În momentul în care ai asemenea sume (circa 20 de miliarde de lei - n.r.) în mâna nerezidenților, trebuie să fii foarte atent ce semnale transmiți. Se pot răzgândi...”.
Cu alte cuvinte, dacă actualul Guvern mai joacă alba-neagra cu politica fiscală a României, ceea ce se întâmplă acum este floare la ureche față de ce va veni.
