Noua lege a pensiilor a provocat o nouă fractură în guvernul Ciolacu. Și în cazul acestui nou conflict, viziunile diferite ale celor două partide față de buget au provocat un război între PSD și PNL, purtat public prin informații pe surse despre nemulțumiri, acuzații și amenințări.
Semn al distanțării dintre liberali și pesediști, scandalul dintre Ministerul Muncii (condus de PSD) și cel al Finanțelor (PNL) a adus guvernul în situația inedită de a furniza date diferite despre impactul bugetar al majorării pensiilor în anul electoral viitor. Într-un guvern funcțional, cele două ministere ar fi lucrat împreună la proiectul de lege. Ministerul Muncii ar fi cerut date de la cel al Finanțelor și, în schimb, ar fi trimis în final legea la avizare, indicând clar sursa de finanțare a creșterii pensiilor. Când a fost întrebată de unde vin banii pentru majorări, Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, a răspuns enervată: “De la buget”. Or, bugetul este administrat de Ministerul Finanțelor, care, pe surse, anunța că acești bani nu există și că ar trebui crescute veniturile bugetare prin noi taxe și impozite.
Dinspre PSD, mesajul a fost unul de forță. Premierul Ciolacu i-ar fi transmis ministrului Marcel Boloș că, indiferent de poziția sa, pensiile vor fi mărite. Pentru PSD, creșterea pensiilor este vitală pentru menținerea electoratului său tradițional, iar Marcel Ciolacu știe că, fără o astfel de măsură, riscă să piardă tot mai mulți alegători în favoarea AUR.
La intervenția președintelui Iohannis, care le-ar fi cerut liberalilor să nu escaladeze conflictul cu PSD, PNL a fost nevoit să renunțe la pretenții și să accepte decizia prim-ministru. Într-o încercare de a se salva electoral, liberalii au avertizat că măsura este nesustenabilă și că va antrena un deficit bugetar foarte mare în 2025. Avizul “condiționat” dat de ministrul Boloș e menit să prezinte publicului imaginea unui partid responsabil, care își dorește bunăstarea cetățenilor, dar nu cu sacrificiul finanțelor țării.
Acest episod al revoltei PNL marchează o schimbare de strategie politică a liberalilor. Este, de fapt, o inversare a rolurilor din precedentul guvern, condus de Nicolae Ciucă: după modelul PSD, PNL vrea să fie, concomitent, și la guvernare, și în opoziție. Primul semnal a venit în scandalul limitării plăților cash, când liberalii s-au opus public, după ce fuseseră de acord cu măsura în ședințele coaliției. Opoziția la proiectul de majorare a pensiilor este continuarea acestei strategii, menite să asigure partidului procente atât în rândul electoratului liberal, cât și în cel al pensionarilor. În cele din urmă, PNL s-a pus în situația de a fi de acord și cu cei îngrijorați de cheltuielile bugetare nesăbuite, și cu cei care cred că nivelul de trai al pensionarilor este inacceptabil pentru un stat european.
Marcel Ciolacu știe însă la ce să se aștepte. Curajul surprinzător al lui Nicolae Ciucă în fața PSD e limitat de directivele venite de la Cotroceni și de lipsa de experiență politică a generalului. Marja de acțiune a PNL este limitată, iar miniștrii liberali nu știu să se impună în guvern. Tocmai de aceea, Ciolacu l-a descris pe Boloș ca fiind “supărăcios” și ministrul Muncii l-a trimis să se ocupe de colectarea taxelor, pentru ca PSD să poată mări pensiile și salariile.
Dincolo de stratagemele politice, scandalurile politice din guvernul Ciolacu fragilizează și mai mult alianța de guvernare. Disputele electorale și tragediile de tip Crevedia și 2 Mai consolidează imaginea de haos și lipsă de autoritate a statului. Or, sentimentul de neîncredere în instituții – Guvern, Parlament, Președinție - alimentează curentul extremist, care promite disciplină dură și autoritarism. Și, într-o lume dominată de frica de război și de criza economică, acești votanți nici n-ar fi de condamnat.
