Sari la conținut
News Alert

Guvernul paralel PSD-ALDE. Comisii, comitete, sinecuri

De la instalarea la Palatul Victoria, PSD și ALDE au schimbat două Guverne, au aruncat în degringoladă bugetarii și au bulversat total mediul de afaceri cu repetatele modificări aduse Codului fiscal. Și au mai făcut ceva: au reînviat tradiția înființării pe bandă rulantă de comisii, comitete, consilii și grupuri interministeriale. Aceasta, evident, după ce au mărit cu aproape 50% numărul de ministere și, implicit, de secretari de stat, consilieri, șefi de cabinet, secretare, etc. Totul pentru a putea satisface foamea de funcții și de bani a tuturor celor care, la momentul potrivit, au pus umărul și votul spre interesul liderilor supremi.

guvern grindeanu la cotroceni inquam octav ganea (2)

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

Într-un an, martie 2017-martie 2018, Guvernele PSD-ALDE au aprobat înființarea a 17 noi comisii, comitete, centre, consilii și grupuri de lucru. Denumirile acestora, care de care mai pompoase, ne-ar putea sugera că social-democrații și liberal-democrații sunt porniți să revoluționeze, după Codul fiscal, și alte domenii la fel de importante. Unele poate chiar mai sensibile, precum asistența umanitară sau folosirea combustibililor alternativi.

Dacă privim însă dincolo de denumiri, nu putem ignora semnele de întrebare care se ridică. Cât de utile sunt astfel de structuri? Nu de alta dar, de pildă, Comisia interministerială pentru crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (da, da, este vorba de celebrul Fond care ar fi trebuit, conform programului de guvernare, să verse în economia României, ca investiții, până în 2020, circa 10 miliarde de euro) a fost înființată în urmă cu un an, dar nu avem FSDI nici acum. Cât despre Comitetul interministerial pentru turism, creat și el, în urmă cu mai bine de un an, nu ar fi prea multe de spus, doar că, prin 2005, prin Hotărâre a Guvernului Tăriceanu (nr. 750), a fost creat un Consiliu interministerial pentru dezvoltare regională, infrastructură, amenajarea teritoriului și turism, iar noi ne uităm în continuare cu invidie la vecinii bulgari care primesc de trei ori mai mulți turiști străini decât noi.

Și, pentru că tot am pomenit de anul 2005 și de Guvernul Tăriceanu, un alt semn serios de întrebare cu privire la utilitatea și eficiența unor astfel de structuri, care apar ca ciupercile după ploaie atunci când PSD ajunge la guvernare, datează fix din acea perioadă. Atunci, în 2005, la circa șapte luni de la preluarea puterii de la Adrian Năstase și colegii acestuia social-democrați, premierul Călin Popescu Tăriceanu constata că fuseseră înființate cu nemiluita comisii, comitete, grupuri, consilii, etc. Prin urmare, prin HG nr. 750/2005, 157 dintre acestea au fost grupate și puse în subordinea a 11 consilii interministeriale permanente, urmând ca, pe parcurs, să fie decisă soarta lor. Evident, românii erau înștiințați că „Guvernul Tăriceanu face ordine printre comisii și comitete”, iar purtătorul de cuvânt de atunci al Executivului explica jurnaliștilor de unde vine determinarea premierului liberal: „Această metodă de a crea o comisie pentru fiecare problemă este ineficientă, deoarece duce la o supraîncărcare instituțională și la suprapunerea atribuțiilor. (...) Unele organisme interministeriale de acest fel există doar pe hârtie”.

Se vede treaba că, aliat fiind acum cu PSD, Tăriceanu nu mai vede lucrurile chiar la fel. Ba chiar ar putea pleda, probabil, pentru necesitatea înființării a cât mai multor structuri. De ce? Pentru că, la fel ca în perioada 2000-2004 (când au fost înființate mai bine de jumătate din cele 157 de structuri), și acum este nevoie de cât mai multe funcții, de poziția și banii pe care ele le implică pentru a mulțumi pe cât mai mulți din PSD și ALDE. Și, de ce nu?, și din UDMR, căci nu trebuie să uităm că Uniunea lui Kelemen Hunor a dat o mână de ajutor când trebuie.

Unii ar putea spune că participarea la aceste comisii, comitete și consilii nu este aducătoare de venituri. În unele cazuri, așa este, în altele, nu chiar, dacă ne uităm, de pildă, la Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, organism înființat în 2007 (HG nr. 534/2007) și care funcționează pe lângă Ministerul de Finanțe. Ei bine, membrii CIFGA încasează anual între 58.000 lei și, atenție, 247.000 lei (cifrele apar în declarațiile de avere - AICI și AICI).

Apoi, apropo de funcțiile create, să aruncăm o privire la Departamentul pentru dezvoltare durabilă. Înființat în mai 2017 (prin HG nr. 313/2017), Departamentul este coordonat de Laszlo Borbely, fost ministru UDMR, scăpat de două ori de dosar penal grație votului din Parlament (în același dosar, consilierul lui personal și doi oameni de afaceri au fost, în noiembrie 2016, condamnați definitiv la câte doi ani și jumătate de închisoare). În prima fază, Borbely a fost numit consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Sorin Grindeanu. Apoi, în iunie 2017, a fost pus la șefia Departamentului pentru dezvoltare durabilă, iar câteva luni mai târziu, a fost numit și în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiocomunicații SA.

În plus, pe lângă funcțiile de conducere pe care le crează, noile structuri asigură slujbe și pentru o seamă de funcționari. Ca să rămânem la același exemplu, al Departamentului pentru dezvoltare durabilă, acesta are prevăzut un număr maxim de șase posturi, exclusiv demnitarul și cabinetul demnitarului, personalul fiind salarizat la nivelul personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

Șase-zece posturi, ce mare lucru, nu?, ar putea spune unii. Da, dar dacă multiplici numărul de zeci de ori, parcă altfel arată lucrurile. Mai ales că „moda” înființării de structuri paralele cu tot felul de responsabilități a fost preluată și pusă intens în practică și de autoritățile locale (vezi cele 22 de companii municipale din jurul Primăriei Capitalei).

În final, pentru a trage singuri concluziile, câteva date suplimentare despre unele dintre comisiile, comitetele, centrele și grupurile de lucru înființate din martie 2017 în prezent:

- Departamentul pentru dezvoltare durabilă (HG 313/2017). Structura funcționează în subordinea prim-ministrului și este finanțată de la buget, prin Secretariatul General al Guvernului. Scopul înființării? „De a contribui la asigurarea unei dezvoltări durabile pentru România, la îmbunătățirea semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziție vulnerabilă, printr-o abordare integrată a directivelor și politicilor care să reflecte natura intersectorială a obiectivelor, corelată cu acțiunea spre un viitor durabil stabilită la nivelul Uniunii Europene și al Organizației Națiunilor Unite”. Din 1997, România are însă un Centru Național pentru Dezvoltare Durabilă, creat sub egida Academiei Române, iar din 2008, avem și o Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030.

- Departamentul pentru strategii guvernamentale (HG 596/2017). Structura funcționează în subordinea prim-ministrului și este finanțată de la buget, prin Secretariatul General al Guvernului. Obiectivele principale: „fundamentarea strategiilor și a direcțiilor de acțiune la nivel guvernamental pe baza analizelor specifice, precum și sprijinirea cunoașterii și înțelegerii de către publicul intern și extern a strategiilor și proiectelor guvernamentale din țară și din străinătate”. Departamentul are 20 de posturi, exclusiv demnitarul și cabinetul lui. Din septembrie 2017 până în ianuarie 2018, structura a fost coordonată de Felix Rache, realizator Antena 3, fost consilier de stat al premierului Tudose.

- Comitetul consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară (HG 678/2017). Structura funcționează în coordonarea MAE și are ca scop să asigure „unitatea planificării strategice și stabilirea consensuală a priorităților geografice și tematice în politica de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară a României”. Comitetul este format din secretari de stat de la Externe, Interne, Dezvoltare Regională, Educație, Muncă, Finanțe, Justiție și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și este sprijinit de un secretariat tehnic asigurat de Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare.

- Comisia interministerială pentru crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (Decizia prim-ministrului 329/2017). Structura este formată din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii, desemnaţi prin ordin de către conducătorii acestor instituţii, precum şi un reprezentant al aparatului de lucru al Guvernului, desemnat de prim-ministru. Atenție, este vorba de reprezentanți desemnați, nu de secretari de stat.

- Centrul Național pentru Informații Financiare (OUG 77/2017). Funcționează la nivel de direcție generală în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, preluând angajați din MFP, ANAF, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Comisia Națională de Prognoză. Odată creat Centrul, pentru toate instituțiile menționate mai sus MFP va face, centralizat, „achizițiile de echipamente, bunuri și servicii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor”.

- Consiliul interinstituţional privind introducerea tehnologiilor digitale în sfera serviciilor financiar-bancare (Decizia prim-ministrului nr. 436/2017). Consiliul este format din secretari de stat de la Comunicații, Finanțe, Dezvoltare Regională, Economie, Mediul de Afaceri și Justiție, precum și din șefi ai ANAF, BNR, Agenției pentru Agenda Digitală a României și ai Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Scopul? „Evaluarea introducerii tehnologiilor digitale la nivelul societăţii româneşti, precum şi identificarea soluţiilor legale de stimulare a introducerii tehnologiilor digitale în sfera serviciilor financiar-bancare”.

- Centrul Cultural „Sala Palatului” (OUG 109/2017). Este vorba de o instituție publică de spectacole și concerte, în subordinea Ministerului Culturii, finanțată din subvenții de la bugetul de stat și din venituri proprii. Aceasta a preluat de la RA-APPS imobilul Sala Palatului, diferite bunuri de inventar, dar și personalul care asigură funcționarea imobilului. Un Centru Cultural „Sala Palatului” a mai fost însă înființat în 2006 (HG 1.088/2006), iar în 2009 Guvernul stabilea să aibă un număr maxim de posturi de 31. Acum, în varianta PSD-ALDE, se intenționează ca structura să aibă până la 70 de posturi.

- Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro (OUG 24/2018). Structura este condusă de premierul Viorica Dăncilă și de recent alesul președinte al Academiei Române, iar guvernatorul Băncii Naționale are rol de vicepreședinte. Un Comitet interministerial pentru trecerea la moneda euro a mai fost însă înființat în decembrie 2016 (HG 931/2016), în timp ce în cadrul BNR funcționează, din februarie 2010, un Comitet de pregătire a trecerii la euro.

- Consiliul interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternativi (HG 87/2018). Structura este formată din secretari de stat de la Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Afacerilor Interne. Cu statut de invitați permanenți sunt reprezentanți ai Administrației Fondului pentru Mediu, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și Institutului Național de Statistică.

- Comitetul interministerial pentru proiectele de cooperare economică cu Republica Populară Chineză (decizia prim-ministrului nr. 113/2018). La conducerea structurii a fost instalat vicepremierul fără portofoliu Viorel Ștefan. Obiectivul principal: „îmbunătățirea coordonării interdepartamentale în scopul promovării coerente și eficiente a intereselor României în cooperarea cu Republica Populară Chineză”. Din 2013, România avea însă un comitet interministerial pentru „monitorizarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România cu ocazia Reuniunii șefilor de Guvern ai Republicii Populare Chineze și statelor Europei Centrale și de Est, București, 26 noiembrie 2013”.

- Comitetul interministerial pentru implementarea obiectivelor rezultate din Parteneriatul strategic cu SUA şi a altor proiecte bilaterale România-SUA (decizia prim-ministrului 117/2018). Structura este condusă de Ana Birchall, vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României. Scopul? „Asigurarea unității la nivel politic și îmbunătățirea coordonării interdepartamentale în vederea promovării mai coerente și eficiente a intereselor României în cooperare cu Statele Unite ale Americii”.

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale