S-a domolit frenezia propagandei guvernamentale, ce a ținut morțiș să-i îmbete pe români cu apă rece în plină vară, după compromisul din Consiliul European pentru planul de relansare economică și bugetul UE pe 2021-2027. Una e să ieși onorabil dintr-o negociere dură, bazată pe concesii reciproce (16,8 miliarde de euro sub formă de posibile subvenții reprezintă o sumă decentă pentru România) și alta e să pornești vuvuzelele de parcă ai câștigat Campionatul Mondial! Teamă mi-e că irosim și șansa asta de dezvoltare, la ce obsesie a făcut PNL pentru forma fără fond...
Ce nu s-a spus și trebuie accentuat pentru corecta informare a românilor: banii europeni sunt bani potențiali! Pentru cele 16,8 miliarde subvenții trebuie proiecte în infrastructură, spitale și dezvoltare economică, iar pentru alte eventuale 16,7 miliarde, ca împrumuturi peste trei ani, încă nu s-au definit condițiile de accesare și rambursare. Cât privește bugetul multianual de 46,7 miliarde euro, care ne revine pe următorii șapte ani - și pentru care cotizăm, la rândul nostru, ca stat membru - trebuie avut în vedere că ministrul Fondurilor Europene s-a lăudat ieri că rata de absorbție pentru intervalul 2014-2020 a ajuns la 44%.
Trageți linie și vedeți cât rămâne din cele 80 de miliarde pe care, într-un mod inept, dar și inabil, Guvernul le-a anunțat ca fiind deja în drum spre buzunarele românilor. Asta, în loc să răspundă la întrebarea esențială: e capabilă actuala structură instituțională românească să facă față provocării? Dau în scris că Nu e!
Nu s-a spus, de asemenea, cât pierd românii și ceilalți europeni din cauza concesiilor făcute unor lideri mânați de egoism național - nu extremiști, ci politicieni din grupuri politice și țări cu democrații consolidate: premierul liberal olandez, social-democrații danez și suedez și popularul austriac. E inadmisibil să fii gata să arunci UE în aer numai pentru că tu ai alegeri în Olanda peste opt luni! E cazul, poate, să le amintim acestor net contributori la bugetul UE ce cote de piață au primit în noile state membre... Iar acum, la Bruxelles, au obținut rabaturi de până la 1 miliard pentru Suedia și aproape 2 miliarde pentru Olanda. În plus, Olanda, alături de Belgia și Germania, va putea păstra 25% (în loc de 20% în prezent) din taxale vamale colectate în porturile sale în contul UE.
Compromisul de la Bruxelles a fost posibil prin cedări importante în fața lacomilor Europei, care-și spun ipocrit ”frugali”: mai puține subvenții (390 de miliarde euro, față de 500 propuse inițial) și mai multe împrumuturi rambursabile (de la 250 la 360 de miliarde) și tăieri substanțiale ale bugetelor unor sectoare și programe importante (cadrului pentru cercetare Orizont Europa i se vor aloca 5 miliarde euro în loc de 13,5 miliarde, cât avea în prima variantă de negociere; bugetul pentru stimularea investițiilor – InvestEU – a fost redus de la 30,3 miliarde la 5,6 miliarde; programul de dezvoltare rurală va primi 7,5 miliarde, jumătate față de cât s-a propus; Fondul pentru Tranziție Justă a fost redus la un total de 17,5 miliarde, de la 40 de miliarde cât a anunțat în primă fază Comisia Europeană – ceea ce e departe de a fi la înălțimea provocărilor climatice și a ambițiilor UE în direcția asta).
N-am înțeles cum e posibil ca, în plină criză sanitară - după atâtea discuții despre politici de sănătate care să răspundă amenințărilor comune, precum pandemia - să fie tăiat bugetul programului UE pentru Sănătate de la 9,37 miliarde avansate de Comisie la 1,67 miliarde. A fost tăiat și bugetul pentru apărare: Fondul European de Apărare va fi dotat cu 7 miliarde euro, în loc de 13 miliarde, iar Facilitatea Europeană pentru Pace cu 5 miliarde, în loc de 11 miliarde. Asta într-un context în care cooperarea pentru apărare poate impulsiona industria și contribui la salvarea de locuri de muncă – în industria aeronautică, de exemplu, grav afectată de criză. Se vorbește enorm și despre accentul pe tânăra generație, dar programul pentru schimburi educaționale, Erasmus, va primi 21,2 miliarde din cele 26,3 miliarde de euro propuse de Comisie, la cererea Parlamentului European.
Sunt amputări bugetare care vor avea impact asupra românilor, mai ales în ceea ce privește tranziția energetică și dezvoltarea rurală. De aceea, rezoluția pe care am votat-o în Parlamentul European critică ferm reducerile bugetare care ”vor submina bazele unei redresări durabile”. Se anunță o negociere dificilă cu Președinția germană a Consiliului UE, cu deznodământ în septembrie-octombrie în cel mai bun caz.
Titlul unui raport al Institutului ”Jacques Delors” din Paris e grăitor pentru situația în care ne aflăm: ”Un acord istoric care trebuie îmbunătățit și aplicat”. Concluzia raportului este că soluția de compromis, obținută prin concesii regretabile, poate complica gestiunea crizei.
Cam așa e și Guvernul PNL: tot mai mult parte a problemei, nu a soluției.
