ÎNTREBAREA SĂPTĂMÂNII: Ce rămâne după 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis? Răspund jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu
„Ce rămâne după 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis?", o întrebare la care răspund jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. Florin Negruțiu afirmă că „Iohannis a cheltuit enorm pentru confortul personal, fără să livreze nimic semnificativ pentru România, iar moștenirea sa este o țară instabilă, marcată de extremism și probleme economice." Claudiu Pândaru subliniază că „Factura președinției Iohannis ar putea fi numită Hakuna Matata, pentru că președintele nu și-a pus nicio problemă, niciodată."
Claudiu Pândaru: Președintele interimar Ilie Bolojan a declasificat cheltuielile fostului președinte Klaus Iohannis din ultimii 10 ani, adică din cele două mandate. În total, peste 22 de milioane de euro. Avioane private, protocol, deplasări. Florin, ce concluzii tragem?
Florin Negruțiu: Doar deplasările au fost desecretizate. Pe lângă avioane, probabil au mai fost și cazări, mese, haine, diurne, alte cheltuieli. Klaus Iohannis a avut un mandat confortabil. I-a fost bine. A fost foarte bine pentru domnul Iohannis în acești 10 ani la Cotroceni. El este expresia supremă a „mi se cuvine-ismului." Totul i s-a cuvenit. Nimic pentru țară, totul pentru mine – ăsta a fost dictonul lui Klaus Iohannis.
În al doilea mandat, când au început să bată la ochi deplasările lui în scop de turism, ce ne-a spus domnul Iohannis? „Sunt secrete. Vreți să încalc legea?" Ei, uite că s-a putut desecretiza această factură. Dacă a existat voință politică, cât i-a luat lui Ilie Bolojan să ne arate facturile? O lună și ceva. Și probabil a trebuit să vorbească și cu Guvernul, că domnul Ciolacu i-a semnat deconturile.
Klaus Iohannis a consumat enorm din această funcție, fără să livreze nimic la schimb. Nu i-ar fi cerut nimeni facturile dacă ar fi fost un președinte eficient, care să dea sentimentul că-i pasă și că lucrează în folosul țării. Dar imaginea pe care a lăsat-o este cea a trântorului suprem și arogant. Și atunci, ce lăsăm în urma lui Iohannis? Ce țară a primit acum 10 ani și ce țară lasă acum?
Păi lasă o țară cu economia praf, datorită „competentului" pe care l-a pus la Guvern. Lasă o țară fracturată, pentru că în timpul mandatelor lui extremismul a crescut la cote fără precedent. Și lasă o țară care și-a anulat alegerile, o țară mult mai instabilă decât cea pe care a primit-o în gestiune.
Claudiu Pândaru: Dacă tragem linie, vedem că președinția lui Iohannis a fost doar o imensă cheltuială. Iar cea mai mare problemă nu este factura, ci faptul că el nu a simțit niciodată nevoia să dea explicații pentru această factură. Nu a simțit niciodată că trebuie să facă ceva pentru România.
Dacă această factură a celor 10 ani de mandat ar trebui să poarte un nume, ar trebui să se numească Hakuna Matata. Când Iohannis a fost în Tanzania, a fost întâmpinat cu tablouri și aplauze, iar oamenii din jurul lui strigau Hakuna Matata. Nu există probleme. Asta pare să fi fost deviza domnului Iohannis timp de 10 ani: Nu există probleme, nu trebuie să-ți faci griji.
Problema reală este că această mentalitate nu trebuie să se mai repete. Cetățenii ar trebui să se gândească la asta când își aleg următorul președinte. Să nu mai voteze un președinte care doar promite, ci unul care este capabil să se reinventeze, să reacționeze și să gestioneze impredictibilitatea acestei lumi. Altfel, nu trebuie să mai repet încă o dată numele pe care ar trebui să-l poarte factura președinției călătoriilor lui Klaus Iohannis.
