Există câte o lozincă a masculinității toxice pentru orice context. În vreme de război, cea mai auzită este: „bărbații se sacrifică, femeile stau acasă, în siguranță”. Adevărul este că genul nu te poate proteja de tragedia războiului.
Vedem asta acum, odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina.
În acest context, am mers la Washington, D.C., în vizită de lucru, ca membru al delegației Senatului României. Discuțiile cu oficialii americani s-au axat pe principalele obiective de securitate națională ale țării noastre. Ce putem face mai mult, mai bine, din poziția de membri ai Parlamentului, ca să ne asigurăm că cetățenii noștri sunt în siguranță. Majorarea bugetului pentru Apărare la 2,5% din PIB, o măsură pentru care Partidul Național Liberal a elaborat un angajament parlamentar, realizarea independenței energetice de gazul rusesc și întărirea posturii militare aliate pe Flancul Estic al NATO au fost soluțiile noastre. Pentru toate acestea avem tot sprijinul și cooperarea partenerilor americani.
La aniversarea a 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și la 18 ani de la aderarea statului român la NATO, beneficiem de garanții de securitate fără precedent în istoria țării noastre. Am însă convingerea că, de multe ori, trecem cu vederea o dimensiune esențială.
Întrevederea cu Nancy Pelosi a fost una foarte importantă pentru că a adus în discuție dimensiunea egalității de gen în contextul de securitate actual. Războiul declanșat de regimul de la Kremlin în Ucraina și eforturile subsecvente ale României în calitate de centru internațional de furnizare de ajutor umanitar pentru victimele ucrainene arată ceva ce ar fi trebuit să facem demult: să privim conflictul militar prin lentilele experienței femeii!
Rezoluția ONU 1325 (2000) subliniază că femeile și copiii sunt categoriile cele mai vulnerabile în contextul războaielor, iar sub ocupație militară, femeilor li se restrâng drepturile fundamentale. Viața de refugiat, în ciuda tuturor dezinformărilor de pe internet, nu este una ușoară, în mod special pentru femei. Ele sunt prima țintă a traficanților de carne vie și a altor rețele de crimă organizată.
România cunoaște foarte bine situația, primind peste 560.000 de refugiați ucraineni de la începutul invaziei rusești. Provocările, deși au fost mari, am reușit să le depășim eficient. Dovada o constituie recunoașterea internațională de către una dintre cele mai mari democrații ale lumii, SUA. Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a mulțumit președintelui Senatului, Florin Cîțu, și delegației pentru modul în care România a gestionat și gestionează această criză, pentru faptul că suntem parteneri de încredere ai SUA și un membru responsabil al NATO.
Sunt garanții că Parteneriatul nostru Strategic cu SUA va include și dimensiunea egalității dintre femei și bărbați în toate domeniile de cooperare, inclusiv cel militar.
De notat că mesajul privind determinarea Statelor Unite de a apăra întreg teritoriul NATO a fost livrat de către o femeie, de vicepreședintele SUA, Kamala Harris. Acest fapt, precum și declarațiile lui Nancy Pelosi privind „responsabilitatea morală” a tuturor statelor de a ajuta refugiații sunt semnale puternice de solidaritate față de femeile refugiat.
„Hyper-masculizinarea” politicilor noastre de apărare reprezintă o vulnerabilitate majoră. Rolul femeii în eforturile de menținere a păcii nu trebuie neglijat. Nu putem continua să tratăm domeniul militar prin politica „pumnului de fier”. Există multe grupuri vulnerabile care au nevoie de o altă abordare, mai ales atunci când vorbim despre ajutor umanitar. Perspectiva unei femei este obligatorie!
