Analiză NATO 2030 – Viitorul Alianței, între adaptare și continuitate. Mizele și prioritățile României

Bogdan Aurescu
Bogdan Aurescu
Ministrul Afacerilor Externe
Bogdan Aurescu este diplomat de carieră, negociator internațional, ministru de externe începând din data de 4 noiembrie 2019 în Guvernul Orban. Anterior, în perioada 6 mai 2016 - 4 noiembrie 2019, a ocupat funcția de consilier prezidențial pentru politică externă. În perioada 2004-2009 a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu un câștig de 79,34% din suprafața în dispută. De atunci este cunoscut în spațiul public drept „eroul de la Haga”
bogdan aurescu_INQUAM_Photos_Alexandra_Pandrea
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe. Sursa foto Inquam Photos/ Alexandra Pandrea

Voi participa, mâine și poimâine în perioada 23-24 martie, la Bruxelles, la prima reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele NATO din anul 2021, care are loc în pregătirea Summitului liderilor aliați din această vară. Vom avea dezbateri aprofundate despre stabilitatea în vecinătatea sudică a spațiului euroatlantic și despre securitatea regională, inclusiv pe Flancul Estic, controlul armamentelor și amenințările hibride. Dar probabil că cel mai fierbinte punct de pe agendă va fi procesul de reflecție privind consolidarea dimensiunii politice a Alianței și viitorul NATO, proces în plină desfășurare sub deviza NATO 2030.

Secretarul General al NATO poartă, în această perioadă, consultări de coordonare cu aliații pe tema NATO 2030, inclusiv în pregătirea Summitului din acest an. În acest context s-a desfășurat și recenta convorbire telefonică, din 10 martie 2021, a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

În cadrul discuției, cei doi înalți demnitari au accentuat importanța avansării, în perioada următoare, a discuțiilor la nivel aliat în ceea ce privește consolidarea rolului și profilului Alianței, susținând viziunea comună pentru o Alianță mai puternică și mai eficientă la orizontul anului 2030.

Totodată, Președintele României a evidențiat, cu acel prilej, că Summitul NATO din 2021, primul la care va participa noul Președinte al SUA, Joseph R. Biden, reprezintă un reper extrem de important. Discuția cu Secretarul General a fost un bun prilej pentru a puncta, o dată în plus, că, pentru țara noastră, reconfirmarea unității aliate și a solidității relației transatlantice reprezintă teme centrale în acest context.
Alianța Nord-Atlantică a evoluat constant, încă de la formarea sa, și a reușit să se adapteze realităților politice și de securitate în plan internațional.

În această logică, procesul de reflecție, demarat la Reuniunea Liderilor NATO de la Londra, din decembrie 2019, poate fi privit, în esență, ca un efort prin care Alianța urmărește să devină mai puternică și mai eficientă în a furniza securitate membrilor și partenerilor săi și în a participa mai activ la soluționarea problemelor de securitate la nivel global.

Prin acest proces, Alianța nu încearcă să-și schimbe vocația inițială – aceea de apărare colectivă – ci urmărește să se adapteze mai eficient la mediul de securitate din ce în ce mai complex în care funcționează.

Procesul de reflecție vizează și consolidarea coeziunii interne, prin găsirea de modalități prin care Alianța să ofere un cadru bine calibrat pentru discuții și consultări aprofundate între membrii săi, inclusiv pe acele teme care au generat opinii diferite între Aliați.

Efortul de reflecție a fost inițiat prin nominalizarea un grup de experți independenți din statele membre NATO. Am avut personal, anul trecut, cu aceștia consultări aprofundate pe temele de interes pentru țara noastră, legate de securitatea regiunii Mării Negre, dezvoltarea parteneriatelor și consolidarea practicii consultărilor dintre aliați.

Și am apreciat obiectivitatea și deschiderea experților în acest demers. De altfel, după cum a subliniat și Președintele României în convorbirea sa cu Secretarul General Stoltenberg, România sprijină pe deplin procesul de reflecție strategică NATO 2030, la care va continua să contribuie în mod activ.

Am fost primul ministru de externe care, la ministeriala din 20 noiembrie 2019, chiar înainte de declanșarea procesului de reflecție, a susținut că acesta ar trebui să conducă la dezvoltarea unui nou Concept Strategic al NATO, care să ofere Alianței instrumente de răspuns la provocările mediului de securitate actual. Conceptul Strategic reprezintă un document asumat de șefii de stat și de guvern ai Alianței, ce cuprinde o viziune comună asupra rolului și sarcinilor Alianței, contribuind la unitatea și coeziunea acesteia. România este pregătită să participe cu toată expertiza de care dispune la negocierea Noului Concept Strategic aliat.

Revenind la pașii pe termen scurt, raportul grupului de experți, prezentat cu ocazia reuniunii ministeriale de externe din decembrie 2020, este echilibrat și substanțial, reflectând nevoile actuale ale Alianței. Documentul reprezintă o bază foarte bună pentru discuțiile derulate în prezent în cadrul Alianței, pe teme asupra cărora trebuie să ne concentrăm pentru a obține rezultate concrete.

Raportul final urmează fi prezentat de Secretarul General al NATO la următoarea reuniune a liderilor aliați.

Va fi esențial să găsim echilibrul necesar între principiile și misiunile fundamentale ale NATO, care trebuie să rămână neschimbate, și elementele de noutate, care decurg din adaptarea Alianței la un nou context internațional.

Cum se poate obține acest echilibru? Pentru România, există câteva obiective strategice, care ar trebui să ghideze deciziile privind viitorul NATO: consolidarea apărării colective, întărirea coeziunii interne și a rezilienței strategice a Alianței, contribuția la securitatea internațională.

O Alianță puternică în apărarea membrilor săi

Alianța trebuie să-și consolideze rolul esențial pentru care a fost creată: apărarea colectivă a membrilor săi și creșterea eficienței militare.

Într-o lume în care competiția între marile puteri tinde uneori să primeze în fața cooperării, NATO rămâne o ancoră de stabilitate și reziliență, iar noi, ca Aliați, avem responsabilitatea de a întări acest rol. Pentru aceasta, trebuie să consolidăm postura de descurajare și apărare a Alianței, punând în practică deciziile adoptate până acum și dezvoltând pe mai departe această dimensiune esențială pentru securitatea aliaților.

S-au făcut deja pași importanți, îndeosebi pe Flancul Estic, unde s-a creat o postură înaintată de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Mai trebuie însă depuse eforturi în sensul creșterii coerenței și a eficienței acțiunilor noastre, iar NATO are resursele și voința necesare pentru acest lucru.

Periodic, Aliații noștri sunt prezenți pe teritoriul României și în Marea Neagră, unde avioanele și navele aliate contribuie la o mai bună monitorizare a situației de securitate și la creșterea inter-operabilității cu forțele statelor aliate riverane.

Prin cooperare și antrenament, prin exerciții și activități care respectă regulile internaționale și integritatea teritorială a vecinilor, inclusiv a apelor lor teritoriale, devenim mai eficienți în asigurarea unui mediu de stabilitate, securitate și respect reciproc în Marea Neagră, benefic pentru toate statele, aliați și parteneri.

Cu toate acestea, nu putem ignora deteriorarea situației de securitate în regiunea Mării Negre, cauzată de creșterea prezenței militare, mai ales în Crimeea ilegal ocupată, și de intensificarea acțiunilor de tip hibrid.

Eforturile de punere în aplicare a măsurilor de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre trebuie să continue, ținând cont de importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și de necesitatea întăririi coerenței Flancului Estic.

Totodată, trebuie continuat și pe calea acordării sprijinului necesar pentru partenerii din Vecinătatea Estică, pentru a susține consolidarea rezilienței acestora față de presiunile cu care se confruntă.

Coeziunea și reziliența strategică a Alianței

Consolidarea și întărirea relației transatlantice reprezintă „kilometrul zero” al efortului nostru comun, în baza Articolului 5, care este fundamentul securității noastre comune, a unității și solidarității Aliaților și o expresie concretă a valorilor pe care le împărtășim.

Rolul NATO ca forum esențial de consultare între membrii săi, subliniat și de Președintele Klaus Iohannis în convorbirea sa recentă cu Jens Stoltenberg, prezintă un potențial indubitabil, ce poate fi valorificat prin organizarea mai multor tipuri de reuniuni, formale și informale, inclusiv cu înalți reprezentanți din capitale.

Este important să discutăm mai mult și mai frecvent despre toate problemele de securitate cu care ne confruntăm, despre soluțiile și strategiile pe care le avem în vedere, chiar dacă nu toate vor implica NATO ca organizație.

Apărarea colectivă se referă la orice tip de amenințări, iar acțiunea militară a unui membru poate avea implicații pentru ceilalți. Din această perspectivă, susțin propunerea grupului de experți ca în NATO să aibă loc consultări între aliați, inclusiv asupra operațiilor militare care pot afecta securitatea comună, chiar și în situații în care NATO ca atare nu va fi implicat.

Mi se pare, de asemenea, foarte util să lărgim sfera participanților la aceste consultări, dincolo de miniștri de externe și ai apărării, astfel încât să facilităm o mai bună înțelegere, la nivelul autorităților naționale cu atribuții specifice, a provocărilor de securitate cu care ne confruntăm.

De asemenea, îndeplinirea angajamentelor asumate în ceea ce privește bugetele apărării și participarea cât mai echitabilă la sarcinile Alianței este fundamentală pentru o relație transatlantică puternică, în baza dorinței comune a ambelor maluri ale Atlanticului, și pentru o Alianță credibilă.

Aceasta este esențială mai ales pentru ca cetățenii statelor membre să aibă siguranța că efortul lor financiar este susținut în mod corespunzător de toți aliații. Dar este foarte important și pentru că multiplicarea riscurilor și amenințărilor necesită eforturi sporite și resurse corespunzătoare.

În acest sens, România își va îndeplini pe mai departe responsabilitățile care-i revin în privința alocării a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare și a participării la misiunile și capabilitățile Alianței.

Un aspect important este sporirea rezilienței interne a membrilor NATO. În sprijinul acestui obiectiv și având în vedere importanța rezilienței drept componentă a securității și ca factor în protejarea democrației, România lucrează intens la înființarea unui Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), ca parte a eforturilor țării noastre de a se implica activ în procesul de creștere a rezilienței strategice la nivel aliat, după cum a evidențiat recent Președintele Klaus Iohannis în convorbirea telefonică cu Secretarul General al NATO.

Această inițiativă a fost susținută și promovată de România inclusiv în discuțiile de nivel cu SUA și alți aliați și parteneri, iar operaționalizarea sa reprezintă una dintre prioritățile noastre în prezent. Pe viitor, E-ARC va fi deschis implicării internaționale, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere.

O Alianță capabilă să contribuie la securitatea internațională

De-a lungul a peste șapte decenii, NATO și-a apărat membrii nu doar prin forță militară, ci și printr-o contribuție activă la ameliorarea climatului de securitate euroatlantic și internațional.

În timpul Războiului Rece, un rol important în acest sens l-a avut Raportul Harmel din 1967, care a propus ca apărarea NATO să fie însoțită de un efort de destindere în relațiile cu statele Pactului de Varșovia. Această abordare a contribuit, în timp, la menținerea păcii în Europa și la încheierea Războiului Rece.

După terminarea Războiului Rece, NATO a lansat o întreagă rețea de relații de parteneriat cu statele din spațiul euroatlantic, precum și din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, prin care s-a dezvoltat o amplă cooperare pentru menținerea păcii în spații afectate de conflicte (Balcani, Afganistan), precum și pentru modernizarea sistemelor de apărare, gestionarea urgențelor și situațiilor de criză, dar și pentru o mai bună înțelegere, prin dialog, a provocărilor de securitate regionale și internaționale.

Parteneriatele, ca instrument, sunt acum mai importante ca oricând. De aceea, salut propunerile grupului de experți privind dezvoltarea unui concept al parteneriatelor, care să ofere orientări pentru viitorul acestora. Importanța parteneriatelor la nivelul NATO, în special cu Uniunea Europeană, precum și a continuării politicii „ușilor deschise” a NATO a fost, de altfel, evocată de Președintele României în cadrul convorbirii sale din 10 martie cu Secretarul General NATO.

O atenție deosebită trebuie acordată în continuare vecinătății Alianței. Proximitatea geografică face ca Alianța să fie expusă provocărilor care provin din Vecinătatea Estică, Orientul Mijlociu sau Nordul Africii. Din păcate, fie că vorbim despre terorism (mai degrabă provenit dinspre Vecinătatea Sudică) sau despre conflicte înghețate (în Vecinătatea Estică), aceste provocări durează de mulți ani și continuă să ne afecteze securitatea și să aibă un impact negativ în raport cu evoluția democratică a statelor din aceste zone.

De aceea am semnalat recent, în cadrul Uniunii Europene, necesitatea unui rol mai activ al UE în soluționarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre.

Deși NATO nu are un rol direct pe această dimensiune, consider important ca și Alianța să urmărească cu mai multă atenție evoluțiile acestor conflicte și să analizeze modalitățile prin care poate, prin parteneriatele sale, să sprijine eforturile existente de soluționare a lor. Am prezentat această poziție la reuniunea ministerială NATO din decembrie 2020.

La nivelul NATO, al UE, precum și al celorlalte organizații internaționale, trebuie să existe o conștientizare accentuată a impactului acestor conflicte, ele fiind utilizate pentru afectarea stabilității regionale și a securității euroatlantice.

Dialogul politic cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia, precum și cu Armenia și Azerbaidjan, oferă un cadru propice pentru o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate comune și pentru prevenirea acutizării acestora. Cooperarea în domeniul securității Mării Negre cu Georgia și Ucraina, prin exerciții și schimb de informații, poate de asemenea contribui la prevenirea unor situații de criză.

Din nefericire, inclusiv în regiunea noastră, situația controlului armamentelor și neproliferării complică și mai mult mediul de securitate.

Împărtășim preocuparea exprimată în Raport în acest sens. Inclusiv din această perspectivă am organizat în 2020, împreună cu Secretariatul International al NATO, Conferința anuală a NATO pe tema armelor de distrugere în masă, controlului armamentelor și dezarmării, pe care am prezidat-o împreună cu Secretarul General al NATO.

Cred cu tărie că NATO trebuie să investească mai mult în sprijinirea statelor partenere, îndeosebi în vecinătatea imediată, în regiunea Mării Negre, Balcani, precum și în Vecinătatea Sudică, în ceea ce privește consolidarea capacității instituționale în domeniul apărării. Alianța are expertiza și instrumentele necesare pentru a proiecta stabilitate, ajutându-i pe partenerii săi să devină mai puternici și mai rezilienți la provocările cu care se confruntă. O atenție specială în acest sens trebuie acordată partenerilor care aspiră să adere la Alianță, respectiv Georgiei, Ucrainei și Bosniei-Herțegovina.

Uniunea Europeană rămâne partenerul esențial pentru NATO. Parteneriatul NATO-UE a cunoscut progrese importante în ultimii ani, dar există loc pentru mai mult, mai ales în sensul consolidării rezilienței strategice a ambelor structuri. Propunerile grupului de experți pot ajuta la valorificarea potențialului de cooperare dintre cele două organizații, astfel încât NATO și UE să acționeze ca parteneri în proiectarea stabilității în zonele de vecinătate comune, printr-o mai bună coordonare a programelor de construcție instituțională, precum și prin finanțarea, de către UE, a unor programe NATO în domeniul reformelor apărării sau al creșterii rezilienței în statele partenere din Vecinătatea Estică și Sudică, așa cum demonstrează deja experiența cooperării NATO-UE în astfel de programe în țări precum Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Tunisia.

România susține, totodată, dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu state din Asia, inclusiv cu India. Alianța are deja relații bine stabilite cu Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă, în cadrul cărora am acumulat experiență comună în operații, precum și un dialog substanțial de securitate.

Dezvoltarea în continuare a acestor relații, precum și stabilirea altora noi vor permite o mai bună înțelegere a provocărilor cu care ne confruntăm în plan internațional.
***

O Alianță unită, dedicată apărării colective a membrilor săi, capabilă să proiecteze stabilitate prin cooperare și dialog va continua să rămână o Alianță de succes și un actor rezilient, credibil și respectat în plan internațional.
Voința comună de a păstra și consolida unitatea, coeziunea și reziliența Alianței a dăinuit pe parcursul întregii existențe a NATO și am încredere că vom face acest lucru și pe viitor, pentru #NATO2030.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate