Mediul de afaceri și cei care muncesc în mediul privat sunt cocoșați zilele acestea de noi taxe pentru a acoperi gaura de la buget. Gaură generată tocmai pentru ținerea în viața a acestor rețele administrative și pentru a plăti salarii celor care lucrează în ele
Deși în Europa țările medii de talia noastră fac eforturi să renunțe la nivelul intermediar din arhitectură administrativă a statului, la noi se mai înființează încă unul. Deci să le enumerăm:
- nivelul local unde majoritatea comunelor se ocupă de servicii publice pentru 2000 de locuitori, în medie
- vom avea acum nivelul intercomunitar, probabil că se vor ocupă de servicii publice pentru 10.000 de locuitori, în medie
- nivelul județean - servicii publice pentru 450.000 de locuitori, în medie
- nivelul național.
Țările medii din punct de vedere teritorial și al populației din Europa au 3 nivele de administrație:
- local, în medie pentru 7.000 de locuitori
- regional, în medie pentru 2 milioane de locuitori
- național.
Este logică abordarea europeană pentru că dezvolți
- servicii primare la nivel local
- strategii de dezvoltare la nivel regional
- politici publice la nivel național.
La noi se face un talmeș-balmeș de partajare de atribuții între 3 nivele adiministrative de nivel local-teritorial. Nimeni nu mai înțelege cine cu ce se ocupă, așa cum este neînțelegerea între sectoare și primăria capitalei.
Problema principala este că dacă localitățile se organizează în structuri administrative intermediare, primăriile își pierd din atribuții, dar nu vor reduce aparatele bugetare locale. Și mai mult, reorganizarea teritorială nu se va mai întâmplă niciodată.
Nu o zic doar eu, o zice și experiența Franței. Pentru că în 2008 s-a încercat o reorganizare teritorială (raportul Attali), unde s-a încercat să se reducă de la 36 de mii de primarii la 6 mii. Și pentru că nu s-a impulsionat nivelul intermediar organismele de cooperare intercomunitară (EPCI) au ajuns la 10 mii. Practic, toate comunele (99,2%) fac parte dintr-un EPCI. Dar din păcate nicio comună nu s-a comasat și astfel au rămas și cu nivelul local, stufos și cu un nivelul intermediar. Franța are o administrație rodată, care mănâncă foarte mulți bani publici, dar Franța poate acoperi această gaură prin turism, de exemplu.
România nu-și permite o astfel de destrăbălare din bani publici. Avem 470.000 de angajați în administrația publică teritorială. Cheltuim 120 de miliarde de lei pe această structură administrativă formată acum din 2 nivele. Practic o treime din banii publici se îngroapă în salariile unor armate de angajați de la partid, care de multe ori nu fac nimic. Va dați seama cât mai îngropăm în încă un nivel?
Acest nou nivel, are conducere evident remunerată, are reprezentanți remunerați, aparat tehnic remunerat. Are finanțare directă de la bugetul de stat, are finanțare de la primarii. Are chiar propriul PNDL.
Acest model administrativ mai pune încă un cui în coșciugul statului modern.
