Sari la conținut

Du-te dracu’, Doamne, iartă-mă!

Ce face omul obişnuit joi pe la ora prânzului? Se pregăteşte să mănânce, de bună seamă. Dar credinciosul aprig ce face? Prânzeşte şi el? Da, dar nu caloric, ci spiritual. Şi ce loc mai bun pentru o hrănire la masa evlaviei decât Catedrala Mântuirii Neamului? Ce prilej mai nimerit de regăsire a echilibrului lăuntric, de reculegere în faţa altarului (sfinţit, să nu uităm), de luminare creştinească? Ce zi mai potrivită de luptă împotriva iernii de pe străzi prin împrimăvărarea minţii? Drept urmare, câteva mii de credincioşi care au gândit la fel (great minds) s-au îndreptat spre Catedrală şi s-au aşezat frumuşel la coadă.

Armonia tăcută şi freamătul de anticipare a jubilaţiei n-au ţinut mult, fiindcă doamnele şi domnii înşiraţi unii în spatele altora şi-au amintit de vremurile trecute, când statul la coadă presupunea combativitate, arţag, vorbe aspre, coate în ficaţii vecinilor şi – de la un punct încolo – spargerea rândului şi darea de buznă. Ca amănunt, peste trei sferturi din şarpele uman pe care l-au prezentat posturile TV a constat în oameni trecuţi de şaizeci de ani – oameni care ştiu bine ce-i aia o coadă şi cum se pot transforma componenţii ei în forţă de asalt. Filmul ciné-vérité de joi la prânz poartă semnătura aceluiaşi regizor nevăzut care a lăsat deja posterităţii vestita înghesuială de la Piteşti, unde, înaintea sărbătorilor pascale, conducerea unui supermarket a avut iniţiativa unei vânzări promoţionale de bormaşini (e de neacceptat să nu-ţi cumperi aşa ceva înaintea Paştilor). Am scris atunci, tot pe site-ul www.digi24.ro, următoarele:

Darea de buznă, procedeul strămoşesc prin care românul îşi dislocă semenii în tentativa de-a ajunge primul într-un punct anume, a primit aici o ilustrare superlativă. Când uşile magazinului s-au deschis, un miriapod uman a sprintat furibund la etaj, gata să profite de ofertele prilejuite de învierea lui Isus. Şi poate că, luaţi în stăpânire de un je ne sais quoi suprarealist, patronii supermarketului îşi vor fi imaginat cum străpunge maşina de găurit cu percuţie palmele Cristului răstignit. Fiindcă altă legătură între sărbătoarea care se apropie şi bormaşini nu se lasă întrezărită, oricât ţi-ai pune mintea la contribuţie. Ajuns în zona zero, miriapodul s-a pus pe împins, înjurat şi înşfăcat, discipline în care a avut ocazia să se specializeze vreme de câteva decenii. Fondul muzical de răcnete, mugete, îndemnuri lubrice şi sudălmi a fost egalat în suavitate doar de mişcările bizonautice ale clienţilor conştienţi că, pe lângă legenda saniei cumpărate vara şi a carului luat de cu iarnă, omul gospodar îşi completează zestrea de unelte găuritoare cu două zile înaintea Învierii. Şi fiindcă n-are rost să baţi atâta drum pentru o singură bormaşină, masculii piteşteni au umflat câte trei, patru sau chiar cinci bucăţi, în funcţie de cât le permitea deschiderea braţelor. Iar dacă vă întrebaţi ce poate face un om normal cu un cvintet de asemenea scule, fie ele şi la ofertă, răspunsul este la mintea domnilor Bosch, Makita sau Black & Decker: păstrează una (eventual) şi vând restul la un preţ mai mare decât cel de achiziţie, pe diverse site-uri gata să răspundă năprasnicei dorinţe carpatine de profit. Hotărât lucru, dacă ar mai fi fost printre noi, Caragiale ar fi rescris O făclie de Paşti în varianta O bormaşină de Paşti.

Diferenţele dintre îmbulzeala de acum, când mulţimea aţâţată de apropierea orei de închidere a Catedralei (iniţial, ora 15.00) a spart cordonul de jandarmi, şi cea de atunci sunt strict de coloratură şi decor. Atunci era primăvară, acum e iarnă. Atunci era înăuntru, acum e afară. În rest, acelaşi modus operandi, spre a aduce un omagiu ministrului Carmen Dan (sfânta patroană a Jandarmeriei surclasate alaltăieri de pioşenia populară): zbierete, înghionteli, înjurături, blesteme şi, din când în când, o invitaţie isterică la păstrarea calmului. În funcţie de postul TV la care urmăreai scena şi de poziţia microfoanelor, îţi ajungea la urechi fie o informaţie utilă („Împingeţi degeaba, că nu se dă nimic”), fie o apostrofare lucrată în filigranul contrastului dintre divin şi diabolic („Du-te dracu’, Doamne, iartă-mă!”). Frumos, elegant, creştinesc, cum se cuvine. Căutând cu hămesire lumina lumânărilor, gata să înfulece spirit duhovnicesc pe pâine, lumea prezentă la Catedrală a abdicat de la poziţia bipedă şi a coborât în subsolurile regnului. Singurul motiv pentru care doamnele nu s-au păruit a ţinut de căciulile fixate bine peste ţeste şi urechi. Dintre domni, în schimb, s-au distins câţiva care s-au prezentat la adunare având asupră-le steaguri tricolore mari, pe care ambiţionau pesemne să le fluture înaintea altarului. Să te înfigi cu steagul ţării în ditamai înghesuiala, gata oricând să scoţi ochii seamănului de alături – iată expresia de maximă plasticitate a mândriei de-a fi român.

Prezentatoarea ştirilor România TV, post care a trimis un comando reportericesc în faţa şi apoi înăuntrul Catedralei, a renunţat la părerile exprimate la telefon de o Monica Tatoiu care a apucat totuşi să confunde religia cu confesiunea religioasă şi a dat legătura unei colege aflate la datorie: „Oferă-ne, te rog, ultimele veşti la cald”. E de discutat dacă, rămasă cu buza umflată şi cu gura nevorbită la telefon, Monica Tatoiu a vibrat la umorul formulei „veşti la cald”, când în apropierea Catedralei era frig al naibii şi bătea vântul. Cert este că, aflată la datorie şi furişată cum-necum în aşezământ, colega a întrebat o doamnă de vreo şaizeci de ani, care apucase la rândul ei să intre, dacă i se pare normal ce se petrece. Reacţia doamnei: „A fost o îngrămădeală organizată, ca la hochei”. Răspunsul, vorba unuia dintre bancurile marca Radio Erevan, a fost corect, cu trei excepţii: nu e „îngrămădeală”, e „grămadă”, nu e „organizată”, e „ordonată”, şi nu e la „hochei”, e la „rugbi”. Dacă prima purtătoare de evlavie sub haina de blană a considerat totul un mare succes organizatoric, vecina de alături a deplâns tocmai lipsa organizării. Cum însă e democraţie (mai bine zis, mediocraţie), o a treia doamnă a luat-o la rost pe trimisa postului TV, întrebând-o de ce întreabă. Ca în dialogul dintre neamţ şi irlandez. Neamţul: „De ce voi, irlandezii, răspundeţi la toate întrebările prin întrebări?” Irlandezul: „De ce vrei să ştii?”

Fascinaţia unor segmente de populaţie românească pentru coadă, îmbulzeală şi punerea poalelor în cap rămâne la aceleaşi cote la aproape trei decenii după regimul Ceauşescu. Ce se poate citi în acest tip de voluptate? Nostalgia pentru formele primitive de socializare? Dorinţa unora de a-şi găsi un rost în viaţă, în lipsa altor preocupări? Înclinaţia spre pseudoritualuri urbane? Ar trebui consultaţi sociologii şi antropologii. Doar ei ne-ar putea lămuri cu privire la mahalagismul galopant care îi face pe unii să se poarte la fel la intrarea într-o biserică în 2018 şi la coadă la măcelărie în 1988. În aceste condiţii, iniţiativa Patriarhiei de a prelungi programul de vizită până la ora 20 riscă să nu însemne altceva decât cinci ore în plus de ţipete, brânciuri şi vorbe grele. Nu doar drumul spre iad e pavat cu bune intenţii, ci, iată, şi cel spre altar. Dacă nici Patriarhia nu ştie atâta lucru, nu-l mai ştie nimeni.

Etichete: radu paraschivescu , catedrala mantuirii neamului , imbulzeala catedrala

Pe aceeași temă

Noapte cu Şandru

Era greu de crezut că recordul de linguşire stabilit de Nora Noapte avea să cadă în mai puţin de o lună. Cu toate...

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale