Prima zi de proteste și anularea votului de miercuri

Parlamentul trece încet legislația împotriva căreia au protestat sute de mii de oameni în stradă la începutul anului. Românilor care se opun acestei legi le rămân opțiunile de a protesta și de a le scrie parlamentarilor care îi reprezintă să nu voteze legislația.

UPDATE: Comisia Juridică din Senat a anulat joi la prânz votul de miercuri prin care propunea grațierea corupților pentru fapte ca luarea de mită sau traficul de influență. De asemenea, s-a votat împotriva grațierii faptelor de abuzu în serviciu sau conflict de interese. Au rămas valabile grațierile votate în 25 aprilie (vezi mai jos). 

De menționat că pe lângă protestatarii care s-au opus grațierilor propuse ieri, șeful guvernului a declarat la rândul său că nu este de acord cu aceste modificări. 

În 25 aprilie, senatorii din comisia juridică au votat:

• grațierea pentru pedepsele până la trei ani — nu cinci ani, așa cum propunea inițial Guvernul;
• reducere cu trei ani pentru pedepsele de până la 10 ani;
• pedepsele celor de peste 60 de ani reduse la jumătate, iar cele pentru cei de peste 70 ani grațiate complet — da, Voiculescu are 71 de ani.

În 3 mai, comisia juridică din Senat a votat și grațierea unor fapte de corupție, precum luare de mită, darea de mită și traficul de influență. Astăzi, parlamentarii se reunesc să discute dacă propun și dezincriminarea abuzului în serviciu.

Votul din 3 mai a relansat protestele de la Guvern, ca loc simbolic al manifestațiilor din iarnă — deși premierul Grindeanu a anunțat că nu este de acord cu aceste modificări legislative. "Am mai spus-o şi o repet: Guvernul susţine legea graţierii în forma propusă iniţial. Amendamentele adoptate astăzi de Comisia Juridică a Senatului, referitor la graţierea faptelor de corupţie, nu au susţinerea Executivului”, a scris premierul pe Facebook.

Amendamentele au trecut în 3 mai cu cinci voturi pro (din partea PSD) și trei voturi contra (din partea opoziției). Votul a trecut lejer având în vedere că opoziția a avut doi membri absenți: Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc. Gorghiu a plecat înainte de vot, în vreme ce Pauliuc era internată în spital —dar putea fi desemnat un înlocuitor pentru aceasta, dacă exista voință.

Inițiatorul modificărilor este Șerban Nicolae, senator PSD. Există o decizie a instanței în cazul lui Șerban Nicolae, care spune că nu a ocupat legal casa RA-APPS și îl obligă la plata chiriei. Senatorul s-a pronunțat împotriva DNA-ului și a justiției când a avut loc condamnarea lui Liviu Dragnea.

Un alt susținător al grațierii acestor fapte de corupție a fost Traian Băsescu, sub motivări precum cele că întreaga clasă politică a furat pentru partid sau că cei care au greșit luând mită trebuie să se întoarcă în serviciul public pentru că ei au competențe. S-a speculat că sub argumentele lui Traian Băsescu se ascunde dorința de a o ajuta pe Elena Udrea să scape de închisoare.

Reprezentanţii Parchetului General, Consiliului Superior al Magistraturii sau Uniunii Naţionale a Barourilor (UNBR), prezenţi la şedinţa comisiei juridice a Senatului, s-au opus graţierii celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie.

Cum a arătat prima seară de proteste?

În februarie, după ce Guvernul a anunțat că renunță la OUG 13 în urma protestelor masive, cei mai mulți protestatari îmi spuneau că se tem de faptul că legile pentru corupți vor fi trecute încet prin Parlament. O presiunea construită încet nu va genera manifestațiile masive declanșate de un gest precum cel de a trece OUG 13 într-o noapte de ianuarie, spuneau mai mulți oameni cu care am discutat.

Votul din 3 mai a scos în jur de 2,000 de persoane la Guvern. "Ori protestăm, ori ne luăm bagajele și plecăm —astea sunt singurele variante!", spunea un bărbat la telefon în timp ce se agită prin mulțime. Prima noapte de proteste din ianuarie arăta similar în materie de cifre, dar se simțea mai multă furie. Acum se simțea descumpănirea. Vocile protestatarilor nu au contat pentru parlamentarii care se încăpățânează să treacă niște legi care distrug ani întregi de luptă împotriva corupției. Pare că sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă nu au făcut decât să amâne o soartă decisă deja.

"Dar trebuie să încercăm și noi, ce altceva să facem?", motivează ieșitul în stradă un bărbat pe la 30 de ani.

Altcineva le explica prietenilor că trebuie să trimită mesaje parlamentarilor pentru a nu vota în plen această lege. Pe fundal, mulțimea scanda "Nu vrem să fim o nație de hoți!".

Constituția spune că toți parlamentarii reprezintă toți românii, așa că mesajele pot fi trimise fie parlamentarilor din circumscripția dumneavoastră, fie celor pe care îi considerați mai problematici, fie la cât mai mulți. Găsiți lista cu majoritatea e-mailurilor aici, adresele find extrase de pe Camera Deputaților de jurnalistul Gabriel Sandu.

Când discutam cu protestatarii din 31 ianuarie simțeam că parcă ar fi dat foc guvernului care încerca să treacă în toiul nopții legi pentru corupți. Acum, cei cu care am vorbit păreau mai resemnați, nu mai predomina furia, ci dezamăgirea și dorința de a-și face datoria civică.

În final, schimbarea nu se face cu patimă, ci cu perseverență.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow): Jurnalistă, a publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei independente din România.

De aceeași autoare:

Ce înseamnă că a început a șasea extincție în masă | Interviu cu cercetătorul Tim Flannery

Motivele pentru care SUA sunt atât de alarmate de Coreea de Nord