Reorganizarea de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse umflă organigramele cu încă 300 de posturi noi, central, deși trebuia să fie o separare a personalului existent în funcție de realocarea atribuțiilor.
A început un nou an și fiecare, acasă sau în organizațiile în care lucrează, începe drumul unor obiective noi și încearcă să lase deoparte tentația obiceiurilor vechi, nesănătoase.
La Guvernul PSD este, însă, invers: s-au întors obiceiurile vechi de a mări statul cât să-ți angajezi aparatul și se prefac că uită de obiectivele promise în campanie pentru anul acesta: salarizarea unitară, recalcularea pensiilor etc... Încearcă să își facă uitate propriile legi, dar ca să facă mai puțin au, evident, nevoie de mult, mult mai mulți oameni.
Au înființat peste 300 de posturi noi, odată cu reorganizările ministerelor Muncii, Familiei, Tineretului și Sportului, aprobate de Guvern în ședința din data de 5 ianuarie 2021, și asta este doar o parte a ceea ce ceruseră inițial, 753 de posturi noi (conform hotărârilor de guvern aflate în transparență înaintea ședinței).
Aceste peste 300 de posturi noi ne vor costa anual minimum 4,5 milioane de euro (sumele vor varia în funcție de experiența celor angajați și de grila de salarizare, estimarea este una conservatoare bazată pe salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, conform Legii nr.318/2021).
Dacă Ministerul Muncii și al Protecției Sociale se separă în două, într-o organizație ce ar fi folosit bani privați ar fi însemnat că se separă și echipele și se modifică doar parțial organigrama pentru ajustări, dar aici ambele părți rezultate din separare sunt fiecare aproape cât erau împreună în întregul de dinainte.
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: 230 de posturi noi
La ministerul doamnei Firea, apar 230 de posturi noi la centru, 3 secretari de stat și 1 subsecretar de stat, la care se adaugă și cabinetele lor. Și-ar fi dorit mult mai multe, inițial propuneau 300 central și 399 de posturi noi în județe. Nu cred că în acest minister acum sunt bani suficienți pentru proiecte sau pentru coordonarea națională a adopțiilor și a protecției copiilor.
Ministerul are alocat un buget de 150 de ori mai mic decât al MAI și mai puțin de o treime din banii dați anul acesta către Academia Română, dar din acest buget minuscul și pentru a gestiona aceleași activități ca în anii trecuți în direcțiile și autoritățile ce erau incluse în Ministerul Muncii, nu se economisesc resurse atunci când vine vorba de noi angajări, cu sutele.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale devine Ministerul Muncii și Solidarității și asta ne costă 500.000 de euro în plus, anual
La ministerul domnului Budăi, de asemenea, posturile se înmulțesc, deși ministerul se micșorează ca atribuții. Dacă vă întrebați de ce au schimbat numele din „Protecție” în „Solidaritate”, deși nu reformează nimic în minister, este doar ca să poată spune că nu este același minister. Are alt nume, așadar are nevoie de o hotărâre de guvern de organizare. Ministerul a pierdut din responsabilități și din instituțiile din subordine (de exemplu, adopțiile), odată cu împărțirea cu doamna Firea. Au apărut 60 de posturi noi. Peste 500.000 de euro pe an în plus pentru salariile lor. Scump cuvânt.
Comparația este între HG 81/2020 (323 de posturi) și HG 23/2022 (382 de posturi). Mărirea cu 60 de posturi la ei magic se cheamă „micșorare”, pentru că o compară cu reorganizarea în vigoare din 2017.
PROTÉCȚIE, protecții, s. f. 1. Faptul de a proteja, de a ocroti, de a apăra; ansamblu de măsuri care protejează; persoană, instituție etc. care protejează;
SOLIDARITATE: Sentiment care determină pe oameni să-și acorde reciproc ajutor.
E drept că ar părea, la prima lectură, că se și micșorează ceva, la Ministerul Sportului sunt cu 10 (!) oameni mai puțin, dar acele posturi oricum nu erau ocupate nici în 2021, iar reducerea, de facto inexistentă, este mult prea mică după trecerea unuia dintre cele două domenii ale ministerului, tineretul, la ministerul doamnei Firea.
Asta, după ce PNL a creat 1.000 de posturi noi anul trecut, în casele de pensii, pentru pasul de digitalizare ce preceda recalcularea (în sensul de bază al traducerii digits=degete, oameni care să introducă în calculator informații de pe hârtie, când softuri pentru asta sunt destule). PSD a anunțat că renunță la recalculare, dar nu și la posturile create pentru asta (digitalizarea premergătoare recalculării).
Ministerele s-au umflat cu 57% în organigramă și cu 0% în responsabilitățile față de cetățeni
Numărul total de posturi centrale este cu 57% mai mare în 2022 față de organigramele anterioare (773 față de 494). Pentru proiectele care chiar ar ajunge la oameni, pentru soluții și reforme, nu vor fi însă decât scuze, nici banii și nici competența necesară în ministere.
Dacă aparatul central al ministerelor a crescut cu 57% la separare, numărul celor care lucrează pentru copii, adopții, dizabilități, inspecția muncii, beneficii (ANPIS), femei, tineri, a rămas la fel (diferența este doar de 16 posturi).
Ministerul Muncii are nevoie de o reorganizare, una care să fie legată de rezultate și de reformele necesare. Este un minister împietrit și departe de nevoile de acum, dar PSD și PNL nu ne propun o reorganizare, nu ne spun ce indicatori de rezultate au pentru ceea ce își propun, au decis de fapt doar MAREA UMFLARE.
NU doar că soluțiile propuse sunt cârje, dar umflarea organigramei, în plină criză pandemică, când România se împrumută la cea mai scumpă dobândă din UE, este încă un afront.
Atunci când oamenii la care nu ajung serviciile, soluțiile sau ajutorul de care au nevoie vor avea zile grele și probleme, statul român sub PSD va avea 300 de oameni în plus, angajați în noile ministere, ca să evalueze cât de mari sunt problemele și câte posturi noi ar fi necesare pe măsura noilor mărite probleme.
Noi vom continua să construim la reformele propuse, la adaptarea muncii la viitor și creșterea valorii ei și a salariilor și la șanse pentru cei vulnerabili, avem trei ani de reforme înainte pe care nu le putem rata și le vom susține indiferent cine e la guvernare, dar stăm cu ochii pe ei pe cum folosește guvernarea banul public, pentru că nu avem luxul irosirii lui.
