Chiar nu îmi doresc să o depășesc pe Jamila (greu), nici să o amărăsc pe Prăjiturela (imposibil). Dar rețeta pe care doresc să v-o prezint azi are câteva calități pe care niciun chef nu le poate egala.
E vorba de cazierul judiciar obținut de acasă, excelent de servit atât în amiezele caniculare de vară, cât și în serile lungi de iarnă.
Așadar, se ia un computer sau un smartphone sau o tabletă, se umplu cu grijă câteva câmpuri la foc potrivit, se apasă ușor cu vârful degetelor tasta enter și se savurează după preferințe.
Ingredientele sunt gratis și cazierul poate fi savurat pe loc, direct într-o tavă format pdf.
Garantat, vor exista peste 2.5 milioane de români care vor fi mai mult decât fericiți cu gustul și consistența rețetei, având în vedere că nu vor mai trebui să aglomereze drumul și secțiile de Poliție pentru o gustare atât de simplu de făcut de acasă. Veste bună și pentru polițiștii de la Relații cu Publicul, care scapă de gustul ponderat-acrișor de a savura în fiecare zi câteva zeci de hapuri la ghișeu. Și pentru STB. Și pentru angajatori. Calculați dumneavoastră câte milioane de oameni se vor bucura de rețeta mea. Eat this, Jamie Oliver!
Scriam aici că nu ne vom opri la simpla eliminare a copiilor inutile după documente emise de autorități ale statului și plimbate de cetățeni pentru alte autorități ale statului. Împreună cu prietenul Sebastian Burduja avem câteva planuri de digitalizare pe care le-aș califica drept delicioase în raport cu viața oamenilor. Chestiuni de bun simț care trebuiau făcute acum mult timp, gesturi administrative care cu siguranță pot porni un bulgăre de zăpadă al împăcării între stat și cetățeni.
Închei prin a aminti o vorbă de-ale unui bun prieten care spunea, a propos de cazier, că situația optimă în care te poți regăsi este atunci când nu îl ai. Poftă bună și urmăriți-mă pentru mai multe rețete.
#HaiSăFacemTreabă
