SUA, Siria și Nicaragua, cele trei state care au spus NU Acordului de la Paris

Data actualizării: Data publicării:
Laura Ștefănuț
Laura Ștefănuț
Editorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a primit bursă în programul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence 2015 și pentru cercetare în SUA (Professional Fellow 2013). A fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media, precum și membră a presei alternative din România. În trecut a lucrat la cotidianul România liberă.
shutterstock_389315509

Donald Trump a anunțat joi retragerea din Acordul climatic de la Paris, ceea ce pune SUA alături de celălalte două state care au refuzat tratatul: Nicaragua și Siria.

Acordul de Paris reprezintă angajamentul țărilor pentru a frâna schimbările climatice, acestea fiind una dintre cele mai mari amenințări la adresa civilizației. Practic este prima dată când există consens științificPământul a întrat în a șasea extincție în masă, ca urmare a acțiunilor umane. Era improbabil ca Acordul de la Paris să oprească schimbările climatice, dar le-ar fi putut frâna și crește astfel șansele ca tehnologia să evolueze suficient pentru a găsi soluții între timp. 

Nicaragua nu a semnat din cauză că a considerat Acordul prea relaxat: dorea împunerea unor măsuri punitive dure față de cei care nu respectă prevederile acestuia. Asta fiindcă Nicaragua este una dintre primele țări afectate de schimbările climatice.  Pe de altă parte, Siria era în mijlocul războiului și nu a surprins pe nimeni faptul că nu a devenit parte a tratatului, deși alte state izolate, precum Coreea de Nord au semnat.  Oricum, cele două state sunt poluatori nesemnificativi raportat la scara planetară.

Importanța Acordului de la Paris era recunoscută la nivel mondial. Ieșirea SUA, al doilea poluator mondial (după China) va dura patru ani, dar marchează începutul unei noi epoci pentru SUA: de izolaționism, care va avea efectul opus lui “Make America Great Again”.

Donald Trump spune că a decis retragerea fiindcă Acordul ar fi afectat economia SUA, ceea ce este fals: 1. Barack Obama a avut un rol principal în redactarea Acordului în așa fel încât să nu afecteze SUA pe termen lung și 2. Acordul nu ar fi distrus economia, ar fi lovit doar în câteva industrii poluante, dar ar fi compensat prin dezvoltarea industriilor sustenabile (voi explica mai jos).

În ciuda presiunilor din partea liderilor G7, a comunității științifice și inclusiv a poporului american, care este pro Acordul de la Paris, Donald Trump a luat decizia de a scoate SUA din planul internațional. Gestul încununează o serie de acțiuni împotriva mediului: Trump a propus tăieri masive ale bugetului Agenției de Protecție a Mediului (EPA), administrația lui le-a făcut favoruri producătorilor de combustibili fosili și președintele l-a numit pe Scott Pruitt la conducerea EPA — adică pe cel care și-a construit cariera pe atacuri la adresa agenției și a regulilor care protejează mediul.

Cum poate să decadă SUA după retragerea din Acord?

În principal din motive economice și geopolitice.

Liderii din businessul american au avertizat deja că ieșirea din Acordul de la Paris va afecta economia SUA, după cum scrie Vox News, care îi citează pe Elon Musk (de la Tesla), Jeffrey R. Immelt (General Electric) și Lloyd C. Blankfein (Goldman Sachs). Pe scurt, aceștia explică că tot restul lumii va dezvolta și va folosi tehnologii regenerabile, iar locurile de muncă vor fi generate în aceste domenii —pe termen lung, SUA va deveni un soi de Valea Jiului.

Obama a avertizat la rândul lui că economiile statelor care refuză Acordul de la Paris vor fi cele mai afectate pe termen lung.

Este drept că Acordul de la Paris presupunea ca statele bogate să le ajute financiar pe cele sărace pentru trecerea la o economie sustenabilă și scăderea emisiilor de carbon. SUA ar fi trebuit să ofere în acest sens 3 miliarde de dolari țărilor sărace, până în 2020. Dar la scară largă este cel puțin pueril să spui, cum a zis Trump, că asta afectează economia SUA — denotă lipsa înțelegerii modului de funcționare a economiei la nivel macro.

Australia reprezintă un bun exemplu că trecerea la energie sustenabilă este benefică din punct vedere economic. În țara asta deja există mai multe panouri solare decât cetățeni.

Pe lângă problemele economice, retragerea din Acordul de la Paris transmite semnalul că lui Donald Trump nu îi pasă de soarta Planetei și că alege să se izoleze de restul lumii: discursul lui mi s-a părut cea mai agresivă declarație de “America first” de până acum.

Desigur, puteți spune că Statele Unite au o poziție foarte puternică în ordinea mondială actuală, cu dreptul de veto în instituții precum Banca Mondială sau FMI. Dar totul se va schimba sub o președinție precum cea actuală. Istoria e plină de exemple. 

Trump a transmis semnalul că America nu mai este o țară care își ține promisiunile, iar asta va schimba cu siguranță felul în care se raportează restul statelor la aceasta. 

Având în vedere că Europa și China și-au declarat susținerea pentru Acord, cât și faptul că Merkel a spus că SUA nu mai este de încredere (după vizita lui Trump în UE și discuțiile de la reuniunea NATO) ne putem aștepta ca cele două puteri să încheie colaborarea cu SUA și pe alte planuri. Întâlnirea premierul chinez Li Keqiang cu Angela Merkel și participarea la un summit Europa-China poate fi un prim semnal că China vede o oportunitate în antagonizarea dintre SUA și Europa și încearcă să se apropie de cea din urmă.

Alte state pot impune taxarea crescută a produselor din SUA, contribuind astfel la izolarea și distrugerea economiei din SUA.

America sub Trump pare ireală, ca și cum cineva ar putea anunța în orice moment că nu a fost decât un performance. Gestul a scoate SUA din Acordul de la Paris oglindește plot-ul serialului Game of Thrones: în loc ca liderii lumii să fie uniți împotriva dușmanului comun (White walkers în serial, schimbările climatice în realitatea noastră), ei sunt orbiți de propriile aroganțe și conflicte interne. Așa începe sfârșitul.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow) este jurnalistă. Colaboratoare a presei străine (televiziunea publică germană, ARTE, Reuters etc.), co-autoare a unor cărții și studii pe tema mass-media, Laura dezvoltă un proiect de jurnalism explicativ la Digi24.

O puteți urmări pe Facebook sau Twitter.

Partenerii noștri