„Revoluția fiscală”, haos pentru mai bine de un milion de români?

Data actualizării: Data publicării:
Andreea Nicolae
Andreea Nicolae
Jurnalistă Digi24.ro
coada ghiseu taxe

Ordonanța de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care Guvernul Tudose a transferat contribuțiile sociale de la angajator la angajat, a modificat și dările pe care trebuie să le plătească românii cu venituri din activități independente, din chirii, dividende sau jocuri de noroc. În plus, acestora le-a fost stabilită obligația de a depune la Fisc o nouă declarație, până la sfârșitul acestei luni, iar dacă nu o fac cum trebuie sau depășesc termenul riscă o amendă de până la 1.000 de lei. Inutil a mai spune că nici reprezentanții Ministerului Finanțelor, nici cei ai ANAF nu au reușit să explice contribuabililor ce îi așteaptă concret după data de 1 ianuarie, data implementării „Revoluției fiscale” gândite de PSD-ALDE.

În ceea ce privește contribuțiile sociale (CAS), românii cu venituri din activități independente trebuie să plătească 25% din acestea, dacă sunt întrunite mai multe condiții. Două dintre acestea sunt:

1. au realizat în anul precedent (2017, în cazul de față), un venit net lunar, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuțiile de asigurări sociale, „cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția”. Adică, cel puțin egal cu 1.900 de lei, cât este de la 1 ianuarie 2018.

2. estimează că vor realiza în 2018 un venit net lunar de cel puțin 1.900 de lei.

Bun, dar 25% la ce? Același art. 148 din Codul Fiscal scrie așa: „Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția”.

Cum nu se explică foarte clar ce înseamnă „venitul ales”, ne putem gândi că, dacă o persoană are cinci venituri din activități independente, poate alege din ele pe care îl vrea, atâta timp cât nu este mai mic de 1.900 de lei? Sau „venitul ales” înseamnă că o persoană poate decide că plătească contribuție socială la un venit de 10.000 de lei deși are venituri reale, însumate, de doar 2.000 de lei?

Apoi, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 10% din veniturile obținute din activități independente, chirii, investiții, asocieri, etc. De data aceasta, prevederile referitoare la baza de calcul lunară sunt ceva mai clare: „este salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează”. Deci, tot 1.900 de lei, în prezent. Dar, atenție, dacă respectiva persoană are venituri de mai multe tipuri (de pildă, din activități independente, o chirie și ceva câștiguri la pariuri ori la loto), toate aceste venituri se vor aduna pentru a vedea dacă persoana se califică sau nu pentru a plăti CASS. Dacă suma veniturilor anuale este cel puțin egală „cu 12 salarii de bază minime brute pe țară” (adică, egală cu 22.800 lei), atunci persoana trebuie să plătească. Dacă nu, nu.

Ei bine, toate aceste calcule românii cu venituri din activități independente, chirii, activități agricole, dividende, jocuri de noroc, etc. trebuie să le facă rapid. Nu de alta, dar până pe 31 ianuarie trebuie să trimită la Fisc, completată, Declarația 600, intitulată pompos „Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”. Formularul a fost aprobat printr-un ordin al președintelui ANAF, Mirela Călugăreanu, pe 27 decembrie și a apărut în Monitorul Oficial două zile mai târziu.

În cazul în care nu reușesc să se încadreze în termenul de 31 ianuarie sau nu-și îndeplinesc obligația declarării tuturor informațiilor, românii cu venituri de genul celor enumerate trebuie să știe că riscă, potrivit Codului de Procedură Penală (art. 336), o amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

Cât de mulți sunt contribuabilii aflați în această situație? Dacă este să ținem cont de estimările fostului șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, ar fi vorba de peste 1 milion de români: circa 600.000 cu venituri din chirii și arendă, alți 400.000 cu venituri din activități independente/profesii libere (avocați, consultanți, mici meseriași, etc.), aproximativ 100.000 cu venituri din investiții (dividende, tranzacționare acțiuni, etc.) și alte câteva mii cu venituri din jocuri de noroc sau alte surse.

Alte surse vehiculează cifre și mai mari, apropiate de 1,5 milioane, atunci când vorbesc de contribuabilii vizați.

Toți aceștia - fie că au, fie că nu au și calitatea de salariați - vor trebui să-și facă atent calculele, să depună Declarația 600 și, atenție, în continuare să plătească, trimestrial, contribuțiile datorate (în patru rate egale, până pe 25 ale ultimei luni din fiecare trimestru).

Sigur, se poate argumenta, cum au făcut deja unii consultanți fiscali, că depunerea declarațiilor se poate face și online sau se pot trimite prin poștă, nu doar la ghișeele Fiscului. Da, dar cu o condiție: să știi exact cum să completezi declarația. Altfel, ajungi la ghișeu, înarmat cu teancuri de hârtii, în fața unor doamne plictisite, sătule să fie bombardate cu întrebări mai mult sau mai puțin pertinente de românii care nu sunt experți în prevederile Codului fiscal.

Iar, apropo de cozi, întrebări și nervi, același fost șef al ANAF avertizează că pe sfârșit de an 2017 au plecat de la Fisc circa 300.000 de decizii de impunere pentru contribuția de sănătate datorată de persoanele fizice pe anul 2012. Nu de alta, dar s-ar fi prescris datoriile, așa că Fiscul s-a „grăbit” să emită deciziile. Urmează, evident, și deciziile pentru 2013, 2014, 2015 și 2016, deoarece stăm, după cum bine știm, destul de prost la capitolul încasări venituri la bugetul de stat.

Altfel, ați mai auzit ceva de „reforma structurală” a ANAF? De ea vorbea ex-premierul Sorin Grindeanu prin martie 2017, deși o reformă a Fiscului ar fi fost făcută și pe vremea altui premier PSD, Victor Ponta. Grindeanu nu a mai apucat să continue ideea reformării ANAF, pentru că a plecat el din funcție, iar înlocuitorul său, Mihai Tudose, pare să se fi mulțumit cu schimbarea lui Bogdan Stan de la șefia ANAF (schimbare care i-a adus acestuia, doar câteva luni, mai târziu, o numire la Curtea de Conturi, pentru un mandat de nouă ani), mișcare considerată la vremea respectivă parte a războiului Dragnea-Tudose. Altfel, l-am mai auzit pe premier vorbind despre ANAF doar când spunea că Fiscul a început controlul la două bănci care activează în România și nu au declarat profit.

Revenind la „revoluția fiscală” propusă de PSD-ALDE și implementată prin ordonanță de urgență, ale cărei efecte negative se vor vedea cât de curând, ne putem consola cu gândul că ea este rodul unei analize profunde și că la ea au lucrat „specialiști în drept constituțional, fiscaliști, juriști”. Probabil că este, și de data aceasta, doar o problemă de comunicare.

Partenerii noștri