Editorial România și nomazii digitali

Data publicării:
Diana Buzoianu
Diana Buzoianu
Deputat USR
Diana Buzoianu este deputat în Parlamentul României și membră a Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Este dedicată luptei pentru digitalizare, în prezent fiind implicată în inițiative care vizează răspândirea practicilor digitale atât în sectorul public, cât și în cel privat. Inițiativele sale au scopul de a apropia cetățenii de administrația publică prin dezvoltarea infrastructurilor și a soluțiilor digitale, aceste transformări întărind transparența activității administrației publice.
diana buzoianu
Foto: Arhiva personală

Piața muncii a cunoscut o schimbare masivă în ultimii ani  la nivel internațional în urma apariției dezvoltării și  folosirii tehnologiei pe scară largă. Se poate identifica o creștere importantă în oportunitățile profesionale desfășurate în regim de telemuncă. Contextul COVID a accentuat și mai mult acest trend,  iar statisticile arată că aproape 40% din angajații din UE muncesc în regim de telemuncă în prezent.

Schimbarea de paradigmă aduce după sine noi oportunități pentru țările care își propun să atragă bani în economia lor. În ultimii ani, drept răspuns la această nouă realitate a pieței muncii, atât state membre UE, cât și state terțe au adoptat o legislație modernă prin care au promovat „viza pentru nomazi digitali”.     

În perioada următoare voi depune proiectul de lege, redactat împreună cu reprezentanți ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, astfel încât și România să se bucure de beneficiile acestui instrument.

Cui i se adresează această viză?

Viza pentru nomazii digitali este acea viză de lungă ședere pentru cetățenii statelor terțe (ex.: din afara UE) angajați în statul terț, care vor munci pentru angajatorul din statul terț de la distanță în statul unde aplică pentru viză.

State care au implementat sau urmează să implementeze regimul vizei de nomad digital

Vize pentru nomazi digitalise regăsesc în Germania, Portugalia, Croația, Estonia. Dincolo de granițele Uniunii Europene, acest instrument a fost adoptat în Costa Rica, Georgia, Dubai, Insulele Cayman, Bermuda, Barbados, Antigua și Barbuda, Mexic, Australia și Thailanda.

În Estonia, la mai bine de patru ani distanță de la momentul adoptării vizei pentru nomazii digitali, au primit aproximativ 70,000 de cetățeni străini aceste vize, la bugetul statului au fost aduși 41 milioane de euro în urma implementării vizei, 12.000 de companii au fost înregistrate de cetățenii străini.

Argentina statul care își propune adoptarea legislației privind viza de nomazi în perioada următoare, estimează că până în 2023 vor atrage 22.000 de nomazi digitali care vor injecta în economia țării aproximativ 140 milioane de euro.

Există un potențial important la nivel internațional pentru o astfel de legislație, confirmat inclusiv de studii care arată, spre exemplu, că doar în SUA, există până la 4,8 mil. nomazi digitali. Dar, poate cel mai relevant, există criterii clare pentru care România ar putea deveni una din țările principale care atrag nomazii digitali, realitate menționată inclusiv în studii realizate în ultimii ani:

  1. Viteza internetului
  2. Conectivitatea la internet
  3. Costul de trai scăzut față de alte state
  4. Căutările realizate online de oameni cu privire la telemuncă în România etc.

Prin consumarea bunurilor și serviciilor în România, contribuția nomazilor digitali va accelera creșterea economiei României. Astfel de criterii au stat la baza strategiilor pentru stabilizarea economică și creșterea turismului în Croația, Cehia și Estonia unde au fost demarate asemenea programe.

Planul pentru implementarea programului de viză al nomazilor digitali și încadrarea acestui tip de muncitori într-o categorie distinctă va putea poziționa România în topul statelor membre pentru atragerea resurselor financiare în economie, a investiţiilor, chiar pentru deschiderea unor noi companii în România de către viitorii nomazi digitali.

Criza COVID nu este doar o criză sanitară, ci va fi resimțită și economic. Acum, poate mai mult ca oricând, este nevoie de o legislație care să răspundă la nevoia de a aduce resurse aici.

Partenerii noștri