Sari la conținut

Să ne pregătim pentru ce e mai rău

Încheiem un an negru pentru Justiție și pentru economie, cu multe fronturi de război deschise împotriva unor dușmani artificial inventați. Urmează un an și mai greu, cu o președinție a Consiliului Uniunii Europene, cu un buget de stat aflat în punctul de a face implozie, cu politicieni dornici să dețină puterea absolută și, mai ales, cu două tururi de scrutin.

iohannis-dragnea-tariceanu-discurs-parlament-centenar-inquam ganea (1)

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

Economic. „Vestea bună este că bugetul pe anul viitor, cuprinzând toate măsurile din program, este un buget bun, echilibrat şi cu prevederi mai mari în zonele unde ne interesează”, ne spunea Liviu Dragnea, prin octombrie 2017, când se creiona bugetul pe 2018. Cât de bun și de echilibrat s-a dovedit a fi bugetul pe 2018, cârpit prin două rectificări, în septembrie și noiembrie, s-a văzut vinerea trecută, la ceas de seară, când Ministerul de Finanțe a publicat, în sfârșit, execuția bugetară pe primele 11 luni ale anului. Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 26 de miliarde lei, adică 2,7% din PIB și de trei ori mai mare față de aceeași perioadă a anului 2017, primul an de guvernare PSD-ALDE. Comparativ cu anul trecut, veniturile au crescut cu 14,6%, în timp ce cheltuielile au sărit cu 20,6%, dintre acestea distingându-se cheltuielile cu salariile (s-au majorat cu 25,5%) și cheltuielile cu dobânzile (s-au majorat cu 25,3%).

Analizând cifrele ministerului condus de Eugen Teodorovici, un fost șef al Fiscului susținea, zilele trecute, că pentru închiderea bugetului pe 2018 în ținta de deficit ar fi necesare în luna decembrie venituri de 35 de miliarde de lei, sumă imposibil de realizat în mod real, „fără măsluirea cifrelor”.

Dacă anul trecut, pe 22 decembrie, Parlamentul vota proiectul de buget pentru 2018, acum proiectul de buget pentru 2019 nici măcar nu a fost publicat și discutat de Guvern.

În schimb, sâmbătă, a apărut în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare Ordonanța de urgență care schimbă regulile pentru Pilonul II de pensii și care prevede înghețarea unor sporuri și prime ale bugetarilor, amânarea majorării punctului de pensie până la 1 septembrie 2019, noi taxe pentru bănci și companii din energie și telecomunicații, precum și plafonarea prețului la gaze.

Social. La 100 de ani de la Marea Unire, anul 2018 nu doar că nu a adus sfârșitul „războiului între români și români”, frază preferată a liderilor actualei puteri, ci a adâncit faliile din societate.

La începutul lui 2018 aveam deja bugetari vs. angajați la privat, tineri vs. bătrâni, „ai noștri care ne-au dat puterea” vs. „ceilalți, care vor să vă încalce votul”. Mai aveam și „noi, luptătorii împotriva sistemului/abuzurilor/etc.” vs. „ei, sorosiștii/#rezistenții/etc.”. Și toate aceste percepții abil propagate au fost întărite prin declarații politice, repetate până la refuz, și prin decizii guvernamentale.

„Românii au un nivel de trai mai ridicat (...). Sunt peste 800.000 de români care au depășit în guvernarea noastră salariul de 1.000 de euro. Am majorat salariile profesorilor și medicilor”, explica, de pildă, premierul Viorica Dăncilă, la ultima ședință a Consiliului Național al PSD. Ca și cum singurii români la care social-democrații se uită și de care le pasă ar fi bugetari și pensionari.

Iar dacă faliile de mai sus nu au fost suficiente, intrăm în 2019 pe noi câmpuri de bătălie, deoarece coaliția la putere a identificat noi „amenințări” asupra „poporului român, nu poporului sorosist”, după cum a simțit nevoia să sublinieze, tot la Consiliul Național al PSD, Liviu Dragnea. „Lupta se va duce cu cei care se uită cu lăcomie la resursele noastre”, cu băncile și companiile străine care se îmbogățesc pe spatele românilor, dar care „nu vor să plătească” impozite în România, cu cei care „inundă” România cu „alimente pline de otravă” și cu cei „invidioși că România a ajuns prima în UE la floarea soarelui și porumb”. „Eu nu-s nebun, sunt doar un pic patriot şi cred că e firesc să avem aceleaşi drepturi ca şi alţii din alte ţări”, repeta, zilele trecute, la Antena 3, același Liviu Dragnea.

Să ne pregătim, așadar, de lupte cu aproape oricine, implicit cu cei care nu sunt suficient de patrioți pentru a gândi cum vor cei de la putere.

Politic. Am încheiat anul 2017 cu adoptarea, în urma unor ședințe maraton, a controversatelor modificări la Legile Justiției și cu promisiunea că vor fi dezbătute, tot pe repede-înainte, în Comisia specială condusă de Florin Iordache, modificările la Codurile penale. Am început anul 2018 cu fierberea formării unui nou Guvern PSD-ALDE și cu instalarea în scaunul de premier a Vioricăi Dăncilă. Față de predecesorii săi, aceasta a rezistat mai mult la Palatul Victoria pentru simplul motiv că nu a ieșit din linia trasată de Liviu Dragnea (singurul semn de întrebare, încă, este cum va juca ea până la capăt în povestea amnistiei și grațierii). Oricum, pe parcursul anului, puținii social-democrați care au îndrăznit să i se opună șefului PSD, unii dintre ei cu filiale puternice în spate, s-au trezit pedepsiți cu excluderea din partid, așa că lecția a fost limpede: cine îndeplinește ordinele este recompensat cu funcții, influență și, implicit, bani, cine nu este împins pe tușă.

În ceea ce privește relația cu președintele Klaus Iohannis, anul a început sub auspiciile lui „am decis să dau PSD încă o șansă” și se termină cu amenințarea fățișă cu depunerea unei plângeri penale pentru înaltă trădare. Liderii PSD-ALDE au avut grijă să golească aproape total de conținut funcția prezidențială și, atunci când legile nu i-au ajutat, au apelat la ajutoarele credincioase de la Curtea Constituțională, dar tot nu le e de-ajuns. După ei, șeful statului, deși este omul politic român ales cu cel mai mare număr de voturi, ar trebui să fie un simplu scrib, care scrie după dictare și semnează când și unde i se indică. Ar trebui să nu spună nimic nici despre mersul economiei afectat de măsurile guvernamentale, nici despre Justiție și încercările asidue de destructurare a sistemului judiciar, nici despre remanierile făcute fără niciun fel de justificare și nici măcar despre șefia Statului Major General al Armatei sau despre liniile de politică externă.

Iar anul 2019 va fi unul și mai dur. Nu doar pentru că liderii PSD-ALDE și toți cei aliniați în spatele lor (inclusiv oameni de afaceri) nu mai au răbdare și timp să-și rezolve problemele penale făcând pași mici. Nici pentru că președintele Klaus Iohannis ar fi înțeles că a trecut demult perioada unei noi șanse date PSD și că trebuie să iasă din zona sa de confort. Ci pentru că, pur și simplu, este an electoral. Iar, dacă își imaginează cineva că Dragnea și Tăriceanu vor sta cu mâinile în sân și se vor uita cum Iohannis câștigă un nou mandat la Cotroceni, ei bine se înșală.

Cât despre relația cu partenerii strategici ai României și cât de mult a fost ea deteriorată de faptele coaliției PSD-ALDE, să ne amintim doar de Raportul MCV (AICI și AICI), despre Rezoluția privind statul de drept adoptată de Parlamentul European (detalii AICI) sau despre cele mai recente critici formulate de președintele Comisiei Europene la adresa Guvernului de la București.

Justiție. După semi-eșecul obținut, în luna februarie 2018, la Curtea Constituțională pe tema Legilor Justiției, era evident că liderii PSD-ALDE vor schimba tactica, nemulțumiți de pierderea unor luni prețioase pentru ei. Și au făcut-o. Au început, așa ca o încălzire, cu înlocuirea lui Daniel Horodniceanu de la șefia DIICOT. Dacă avea cineva vreun dubiu cu privire la resorturile schimbării, situația a devenit limpede câteva luni mai târziu, când noul procuror-șef al Direcției, Felix Bănilă, avea să vorbească membrilor Comisiei de la Veneția despre abuzuri și excese ale procurorilor, despre numărul mare de interceptări și despre cât de bune ar fi modificările gândite la Codurile penale în laboratoarele PSD.

Au continuat cu Laura Codruța Kovesi, pe care au înlăturat-o de la șefia DNA cu ajutorul CCR, și pe final de an au trecut la procurorul general, Augustin Lazăr. Din această perspectivă, ne putem aștepta ca, la începutul lui 2019, să vedem o reeditare a episodului Kovesi, dat fiind că ministrul Tudorel Toader a precizat deja, dacă mai avea cineva dubii, că vor apela iar la CCR atât pentru a-l îndepărta pe Lazăr, cât și pentru a o pune pe Adina Florea la conducerea DNA.

Altfel, completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, fix cele care se ocupau de dosarele penale ale demnitarilor, au fost spulberate, tot cu ajutorul CCR, iar foști miniștri și parlamentari condamnați deja pentru fapte de corupție au fost eliberați din închisoare. Pentru cei cu dosare încă pe rol, gen Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, o mână de ajutor a venit de la judecătorii din CSM apropiați cauzei, astfel că, după luni de amânări procedurale, procesele se vor relua în 2019 la completuri prietenoase. Inspecția Judiciară, transformată și ea într-un instrument al actualei puteri, se ocupă acum și de șefa ICCJ, în timp ce ministrul Tudorel Toader nici măcar nu se mai sfiește să spună public că așteaptă explicații de la aceasta și o invită să-și dea demisia, dar nu de onoare.

Și tot pentru 2019 rămâne modificarea, prin ordonanță de urgență, a Codurilor penale. Le mai trebuie doar să se pronunțe CCR, care a tot amânat verdictul pe protocoalele încheiate de SRI cu Parchetele, și gata, vor forța și revizuirea sentințelor definitive. Evident, sub deja lansatul slogan „dreptate pentru miile de oameni care stau nevinovați în închisori”.

Pe magistrați i-au intimidat via Inspecția Judiciară și mai nou formata Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție. Pe procurori i-au amenințat, demoralizat și demotivat, au schimbat șefi de Direcții cu persoane convenabile. Dosarele în curs au fost blocate temporar prin desființarea completurilor de cinci judecători. Urmează dezincriminarea unor fapte de corupție, ștergerea unor condamnări prin revizuirea sentințelor deja pronunțate și, dacă mai este cazul, amnistia și grațierea.

La urma, urmei, ce atâta Justiție, căci, după cum spunea conducătorul suprem, „cazuri de mare corupție la noi nu prea am văzut”, nu? Și, tot el ne mai spunea, așa ca un indiciu pentru anul 2019: „PSD nu cedează, nu capitulează”, „Mergem mai departe și vom câștiga”.

Etichete: calin popescu tariceanu , liviu Dragnea , PRESEDINTELE KLAUS IOHANNIS , modificari coduri penale , coalitia psd-alde , legile justitiei , deficit bugetar 2018 , buget 2019

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale