Soluțiile naturii la dezastre provocate de schimbarea climatică
Aproape jumătate din populația Pământului — în jur de 3,5 miliarde de oameni — trăiește pe coastele mărilor și oceanelor. Pe măsură ce schimbările climatice vor intensifica furtunile, inundațiile sau eroziunea solului, viețile și traiul sutelor de milioane de oameni vor fi în pericol.
Ultima ediție a Raportului de Evaluare a Riscurilor Globale, realizat de Forumul Economic Internațional, spune că neadaptarea la schimbările climatice reprezintă cel mai mare risc social și economic al lumii de azi.
Pe lângă faptul că pun în pericol vieți, furtunile (din ce în ce mai puternice și dese) provoacă pagube de miliarde de dolari, fiindcă afectează infrastructura, agricultura, pescuitul, turismul.
Așa cum observa Harvard Business Review, costurile estimate cresc cu fiecare nou studiu. Cu toate acestea, comunitatea internațională cheltuiește pentru diminuarea riscurilor mai puțin de o cincime din suma pe care o alocă intervențiilor după dezastrele naturale.
Prevenția este mult mai importantă decât tratamentul. ”Cheltuim milioane de dolari ca răspuns (la dezastre n.r.), dar dacă am investi o parte din banii aceștia pentru prevenție, am salva mult mai mulți oameni. Este foarte simplu.”, a spus Rebecca Scheurer, Directorul Centrului de Pregătire în caz de Dezastre din cadrul Crucii Roșii.
E timpul să prioritizăm reducerea riscurilor, acum, când vedem cum mor oamenii și cresc costurile materiale, din cauza schimbărilor climatice.
Astfel de acțiuni necesită o utilizare cât mai eficientă a resurselor (din partea guvernului, a industriei, a organizațiilor de asistență, precum și a ONG-urilor).
Printre cele mai eficiente soluții sunt oferite de natura însăși.
Ecosistemele marine pot contribui la diminuarea efectelor furtunilor, precum și altor riscuri.
O pădure de mangrove care formează un cordon de 100 de metri poate reduce cu până la 66% înălțimea unui val și reduce nivelului apelor în perioada inundațiilor. Un recif sănătos de corali poate diminua forța valurilor cu până la 97% (impactul furtunilor și eroziunea sunt diminuate astfel).
Ecosistemele de coastă reprezintă prima linie de apărare a multor orașe, de la Miami la Manila.
Soluțiile oferite de natură nu prea au fost luate în seamă. Abia recent liderii mondiali au început să le recunoască importanța și să ia măsuri pornind de la acestea. Acordul de la Paris consemnează nu doar consensul necesității de ainterveni asupra schimbărilor climatice, ci recunoaște și rolul ecosistemelor.
La nivel național, câteva dintre țările insulare pericolelor climatice fac pași în direcția prevenției. De exemplu, anul trecut, Insulele Seychelles au încheiat o înțelegere de tip ”datorii pentru natură” cu Clubul de la Paris și Grupul pentru Conservarea Naturii. Această înțelegere îi va permite țării să redirecționeze $21,6 milioane din datoria sa externă către investiții pentru găsirea unor soluțiilor de conservare a oceanelor — care vor contribui la rezistența împotriva schimbărilor climatice.
Sectorul privat începe la rândul lui să apeleze la soluții oferite de natură. Companii din domeniul ingineriei, precum CH2M, lucrează cot la cot cu comunitățile din zonele de coastă ale Golfului Mexic pentru găsirea unor soluții hibride ce combină abordările tradiționale cu cele bazate pe elemente aflate din natură.
Chiar și domeniul asigurărilor — cu abordările cele mai precaute când vine vorba de riscuri — vede potențialul uriaș al soluțiilor naturale la problemele de mediu. În ultimii zece ani, societățile de asigurări au plătit 300 de miliarde de dolari pentru pagubele rezultate în urma producerii unor dezastre naturale (uneori pentru a finanța ridicarea acelorași construcții vulnerabile). În acest context, nu este deloc surprinzător că societatea de asigurări Swiss Re a făcut studii cu privire la diminuarea costurilor produse de uragane în zonele de coastă.
Potrivit unui astfel de studiu, Barbados pierde anual 4% din PIB din cauza uraganelor. Însă fiecare dolar investit pentru protejarea cordoanelor de mangrove și recifelor de corali economisește 20 de dolari din adresarea pierderilor cauzate de uragane.
Cu astfel de studii, e de așteptat ca în viitor companiile de asigurări să facă polițe pentru zonele umede sau alte infrastructuri naturale ce protejează comunitățile din regiunile de coastă împotriva calamităților.
Natura poate contribui și la conservarea resurselor. Un proiect de restaurare a cordonului de mangrove derulat de Crucea Roșie în Vietnam nu a contribuit doar la protejarea barajelor și altor construcții din zonă, ci a dus și la creșterea acvaculturii — și astfel a venitului comunităților. Un alt proiect de succes a fost cel de refacere a cordonului de mangrove și a recifului de corali din Grenada (prin efortul comun al Crucii Roșii, Conservarea Naturii și pescarilor comunității Grenville din Granada). Doar 30 de metri de recif au crescut numărul de sepii, caracatițe, scoici și arici de mare.
Adresarea schimbărilor climatice reprezintă o provocare complexă, care intersectează mai multe sectoare. La fel sunt și soluțiile, e nevoie de eforturi comune.
Banca Mondială, Conservarea Naturii și cercetătorii parteneri ai acestora (includem aici ecologiști, economiști și ingineri) au publicat recent un raport ce oferă direcțiile unei asemenea colaborări. Raportul recomandă calcularea valorii ecosistemelor de coastă după reperele folosite de companiile de asigurări sau de industrii.
În fața riscului tot mai mare al dezastrelor provocate de schimbările climatice, investițiile în soluțiile bazate pe ecosisteme naturale pot proteja viețile omenești și pot păstra resursele cu costuri decente — în timp ce conservă ecosistemele amenințate pe întreg mapamondul.
Este timpul ca guvernele, mediul de afaceri și ONG-urile să admită că protejarea ecosistemelor naturale este cea mai inteligentă investiție.
Titlul și sublinierile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
Copyright: Project Syndicate 2016 - Nature’s Answer to Climate Risk
