„Cât de ușor îi este unei femei să acceadă în partea de sus a piramidei?” O întrebare bună lansată ieri, la un eveniment organizat de grupul „Femei în Politică”. Răspunsul îl simt toate femeile. Și pentru cei care au dubii, doar priviți pozele de la evenimentele partidelor politice din România. Așa veți înțelege punctul în care suntem: anii 80 în politica europeană.
Femeile, dacă își doresc o carieră de top, au parte, mai devreme sau mai târziu, de o barieră, care pentru bărbați este inexistentă: celebrul plafonul de sticlă! Termenul se referă la ce i se întâmplă unei persoane calificate care dorește să avanseze în ierarhia organizației sale, dar care este oprită la un nivel inferior din cauza unei discriminări bazate cel mai adesea pe sexism sau rasism. Multe femei s-au lovit, și nu doar o dată, de acest plafon de sticlă, o barieră impenetrabilă (și despre care nici nu știai că e acolo). Și așa se pierd persoane valoroase.
Este o întreagă dezbatere europeană asupra acestei teme: ce se întâmplă cu femeile care se lovesc de plafonul de sticlă la locul de muncă?
Propunerea este o cotă de gen la nivelul managementului corporatist de 40% pentru posturile de directori non-executivi și de 33% pentru pozițiile din consiliul director. Deși discuția datează din 2012, abia anul acesta, în martie, s-a putut contura un consens între statele europene pentru susținerea acestei inițiative.
Misoginismul este peste tot. Este și în Franța, și în Congo. Evident, și în România. Și politica nu face excepție. Niciun partid politic din România nu este străin de misoginism. Femeile politician continuă să aibă doi adversari redutabili în drumul lor către succes profesional: percepţiile învechite şi politicienii misogini.
Și totuși, este nesănătos pentru democrație să fie perpetuată această situație. Nu este deloc progres când peste 51% din populaţia unei ţări, cum este România, rămâne subreprezentată în cel mai important şi valoros exerciţiu democratic: procesul decizional politic! Corectăm asta, așa cum au corectat zeci de alte state din lume: adoptarea cotelor electorale de gen! Suntem cu un pas mai aproape de acest obiectiv. Senatul a adoptat deja, lunea trecută, proiectul privind introducerea unei cote minime de reprezentare de 33% pentru femei și bărbați în Parlament.
Urmează Camera Deputaților să își spună cuvântul.
Astfel, formațiunile politice înscrise în cursa electorală vor avea obligativitatea la întocmirea listelor de candidați de a alterna genurile pe formula 1-2-1-2. Prin urmare, dacă primul candidat pe listă este bărbat, atunci următoarele două locuri vor fi alocate femeilor, ordinea urmând a fi păstrată până la definitivarea listei. În cazul în care primul loc pe listă va fi ocupat de o femeie, pe locurile doi şi trei vor fi bărbaţi (un fel de zipper adaptat la specificul politic românești).
Este un algoritm pentru asigurarea unei cote minime de aproximativ 33% și care oferă siguranța că fiecare gen are șansa obținerii unui loc eligibil pe listele de candidați la cele două camere ale Legislativului. Și e un mesaj către toate femeile, care s-au simțit descurajate sau nedreptățite, că au șanse egale cu bărbații de accede în partea de sus a piramidei.
