Curtea Constituțională i-a dat un răgaz lui Călin Georgescu. Judecătorii au respins cele două contestații formulate împotriva candidaturii lui Georgescu, pe motiv că ele nu îndeplineau cerințele legale. Într-adevăr, Curtea a luat decizia corectă având în vedere că aceste contestații trebuie depuse după validarea candidaturilor de către Biroul Electoral Central. Prin această hotărâre, judecătorii constituționali vor să arate că vor trata corect eventualele noi plângeri împotriva candidaturii lui Călin Georgescu.
Pentru candidatul pro-rus, veștile sunt bune doar la prima vedere. Cu siguranță viitoarele contestații vor viza acuzațiile care se aduc de către procurori. Sunt cele mai grele acuzații aduse vreodată vreun politician și în special unui candidat la președinție. Ideea că un viitor președinte al României ar putea unelti împotriva ordinii constituționale și că ar putea complota cu un dușman al țării este inacceptabilă pentru orice cetățean de bună credință. Sigur că acuzațiile procurorilor nu sunt dovezi. Dar nici Curtea Constituțională nu este tribunal. Ea poate analiza candidaturile din perspectiva respectării legii fundamentale. A făcut-o și în cazul Șoșoacă, respingând -ui candidatura senatoarei care făcea pe față jocurile Rusiei. Călin Georgescu a fost mai perfid: s-a folosit de rețelele pro-Kremlin, care au activat cu lejeritate sub ochii nepăsători ai statului român. În ultima lună, structurile de forță ale statului roman s-au pus în mișcare și au devoalat mașinăria creată pentru al propulsa pe Georgescu la Cotroceni.
Rămâne ca aceste probe să fie acceptate și de către judecători, însă o eventuală condamnare a lui Călin Georgescu se va petrece peste câțiva ani. Ori alegerile prezidențiale sunt în luna mai. Curtea este prin urmare singurul filtru prin care ascensiunea lui Georgescu să fie stopată înainte de a pune mâna pe putere. Nu știm ce decizie vor lua judecătorii constituționali atunci când vor avea pe masă contestațiile la candidatura lui Georgescu. Dacă ar fi consecventă cu sine însăși, CCR nu i-ar permite candidatului susținut de Kremlin să intre în cursă. A făcut-o în cazul Dianei Șoșoacă, iar aceasta nu avea nici măcar un dosar penal pe numele său. În cazul lui Călin Georgescu, investigațiile presei și ale procurorilor arată, constant, cum a beneficiat de pe urma colaborării cu grupări neolegionare și cum serviciul secret extern al Rusiei l-a luat practic sub aripa sa, deplângând public prigoana la care acesta ar fi supus de către statul român și Comisia Europeană.
Fanii georgiști fac presiuni asupra Curții: amenință și promit răzbunare. Sigur că membrii CCR beneficiază de protecție din partea statului, dar asta nu înseamnă că judecătorii nu pot fi intimidați. Când au luat decizia istorica de a anula alegerile din 24 noiembrie 2024, Curtea a făcut doar un pas, ce-i drept fundamental, spre salvarea democrației. Abia acum vine adevărata răscruce: sunt suficiente informațiile publice referitoare la relațiile oculte ale lui Călin Georgescu pentru a-i fi respinsă candidatura?
Într-o lume ideală, un personaj toxic de tipul lui Călin Georgescu ar trebui scos din politică la urne, prin votul cetățenilor. Protecția Kremlinului și legăturile cu zonele oculte ale societății ar trebui să-i convingă pe cetățeni că Georgescu este un pericol pentru democrație, stabilitate și securitatea țării. În societatea românească, devastată de propaganda rusă care a semănat discordie și dezinformare în ultimii ani, riscul este prea mare. Iar pentru Curtea Constituțională, o decizie în cazul Călin Georgescu ține nu doar de datorie, ci și de curaj.
Notă: Până la scrierea acestui articol, fuseseră înregistrate la BEC peste 1200 de contestații la candidatura lui Călin Georgescu.
