Cresc păstrăvi cu bani europeni

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Emil Stroie face parte dintr-o familie de păstravari. Tatăl său a învăţat meserie de la un american care a venit în zona Făgăraşului în anii 50.

"Tata fiind pădurar de vânătoare mergea acolo din partea serviciului şi lucra, făcea puiet de păstrav pentru repopularea apelor de munte. Aşa a învăţat să facă tata păstrav după care a început să facă şi el aici", ne povesteşte Emil Stroia.

Amenajarea celor 15 bazine s-a făcut în anii 1965 şi investiţia la vremea respectivă s-a ridicat la 250.000 de lei. Aici sunt crescuţi, anual, 10 tone de păstrăvi de reproducţie şi de consum. Preţul de vânzare este de 15 lei kilogramul.

Exemplul lui Emil Stroia este acum urmat de alte persoane. Una dintre ele este Adriana Dan care are în cosntrucţie un ansamblu turistic în apropierea comunei Lisa. Femeia a câştigat un proiect european în valoare de 100.000 de euro pentru o fermă piscicolă.

"Această fermă va fi constituită din două lacuri care vor fi alimentate din unul dintre pârâiaşele din amonte. Ţinând cont că avem posibilitatea de cazare ne-am gândit să oferim un plus de valoare zonei printr-o nouă activitate oferită turiştilor", spune Adriana Dan

În 2012 s-a înfiinţat Asociaţia ,,Păstrăvarii Făgăraşului" iar membrii au accesat fonduri europene pentru a-şi deschide afaceri piscole.

Până în 2015 în Ţara Făgăraşului vor fi 10 ferme piscicole, o fabrică de procesare a peştelui şi un han cu specific pescăresc. Valoare proiectelor se ridică la 2,8 milioane de euro, fonduri de la Uniunea Europeană.