Monument care stă să cadă. O capelă din Câmpina, veche de 130 de ani, nereabilitată, din lipsă de bani 

Cutremur în Filipine: cel puțin 32 de morți

Accident la circ, în Slatina: un acrobat a căzut peste un spectator

Momentul în care un avion se prăbușește în Republica Dominicană

Ilie Bolojan, după discuțiile cu Eugen Tomac: „Un Guvern care nu are o susținere explicită nu e o soluție pentru România”

Proteste la MIPE față de legea salarizării: „Fondurile europene nu se absorb singure”

Bărbatul care a împușcat patru persoane în Lupeni, reținut. Una dintre victime este în stare instabilă

Tanczos Barna, despre legumele din Turcia vândute ca produse românești: Vor mai fi comercianți care să vină cu practici neloiale

Christian Eriksen s-a prăbușit în timpul meciului Danemarca – Ucraina. El era să moară, pe teren, în 2021

Tanczos Barna: Cele mai instabile sunt guvernele care nu au prim-ministru un preşedinte de partid

Spre sfârşitul secolului al XIX - lea, boierul bănăţean Dumitru Hernea se aşeza în părţile Câmpinei, unde a cumpărat câteva sute de hectare de teren, bogate în zăcăminte de ptreol. La doar cinci ani după ce a început să exploateze, boierul a murit. Un prieten care îi administra averea a angajat un arhitect din Viena să ridice în memoria sa o capelă.

"Este un monument unic în ţară prin îmbinarea de stiluri caracteristice Europei de Apus. Găsim în ea elemente de rococo, de stil neoclasic, de baroc. Este, prin această combinaţie un unicat. Are nişte proporţii desăvârşite, ornamente frumoase în exterior, o intrare monumentală", spune Alin Ciupală, istoric.

Cu greu mai pot fi recunoscute astăzi stilurile arhitecturale care dau atâta valoare capelei.

După anul 1948, odată cu venirea la putere a comuniştilor şi cu naţionalizarea, terenul pe care este ridicată capela a intrat în proprietatea statului. Urmaşii boierului Hernea şi-au deshumat înaintaşul şi l-au dus la cimitirul Bellu din capitală, iar de atunci nimeni nu s-a mai interesat de soarta clădirii.

"Dacă sunt fonduri europene e păcat să nu o facă, să nu o reabiliteze", spune un localnic.

"Ar trebui reparată, sigur că da, păi nu e păcat? Nu e păcat de oraşul ăsta? O ţin aşa de câţi ani...", spune alt localnic.

"Dacă nu o fac mai urgent, la un cutremur mai mare, de cinci, şase grade, se dărâmă, că şi aşa pică din ea", este de părere un localnic.

În anul 2008 capela a fost cedată patriarhiei, care nu a avut însă bani să o reabiliteze.

"Noi am făcut un proiect de reabilitare, am văzut suma respectivă şi ne-am oprit, pentru că nu stă în putinţa oamenilor nici măcar ai unui oraş să pună un milion de euro pentru o capelă", spune Grigore Melnic, preot paroh.

Capela a fost preluată în acest an din nou de primărie, care speră să o includă în circuitul turistic.

"Am trimis deja o scrisoare la Direcţia pentru Monumente Istorice Naţională şi Direcţia de Cultură Judeţeană, după care o să încercăm să utilizăm fonduri europene pentru consolidarea şi renovarea ei. Ea poate constitui un punct de atracţie pentru turişti", spune Horia Tiseanu - primarul municipiului Câmpina. 

Potrivit ultimelor estimări, suma necesară restaurării monumetului se ridică la jumătate de milion de euro.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: Dan Dascălu