Sărbătoarea saşilor la Criţ 

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Readucerea casei parohiale la înfăţişarea originală a fost unul dintre cele mai complexe proiecte de reconstrucţie. Iniţial, specialişti şi-au propus să păstreze structura veche de sute de ani, dar aceasta n-a rezistat.

" Casa s-a prăbuşit şi a fost ridicată din temelie dar după aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi formă veche cum a fost şi casa parohială ", spune Siegmar Schmidt - preot la Biserica Evanghelica Criţ. 

" Am tencuit cu tehnica veche ca să se vadă cum era înainte. Am ţinut foarte mult să respectăm tradiţiile vechi de construcţie ",  susţine Wolfgang Kober - reprezentantul Fundației Michael Schmidt

Sute de saşi care au copilărit în satele transilvănene, dar care acum trăiesc în Germania, au asistat la inaugurarea clădirii.

" Mă simt aici bine nu am pierdut niciodată legătura cu ţara mea natală. Un lucru special a fost natura şi cultura din zona asta ", povesteşte un turist. 

Acum mai bine de jumătate de secol, în Criţ trãiau 800 de saşi. Acum îi numeri pe degetele unei mâini. Printre ultimii care au părăsit aşezarea stramoşească este Sofia Folbert. Are 92 de ani, dar an de an revine din Germania pentru a-şi revedea satul natal.

" Am avut cea mai frumoasă comună, am primit premiul I în anii 70 şi astăzi nu-ţi vine să te duci în sat să vezi ce e. Peste tot hârtie şi sticle unde te duci te împiedici de hârtii şi sticle ", spune Sofia Folbert.

Christa a plecat din sat la 15 ani, însă după zeci de ani petrecuţi în Germania s-a întors acasă, în vechea casa moştenită de la străbunii ei.

" Dragostea de acest tarâm natal unde am crescut şi unde m-am născut nu a putut să mă oprească să nu fac acest pas ", susţine Christa Schwarz. 

Din păcate, părăsite sau pur si simplu neîngrijite, multe clădiri n-au rezistat în faţa trecerii timpului.

" Ţăranii şi-au construit casele pentru necesităţile lor foarte simplu. Au construit cu material de la faţa locului au folosit bolovani şi piatra care au găsit-o aici ", povesteşte Peter Mrass - arhitect. 

Vechea casă parohială se va numi Casa Kraus, după numele preotului care a construit-o, în secolul al XIX-lea.