Şcoală de meseriaşi
Diferenţa dintre Şcoala Profesională Kronstadt şi alte instutuţii de învăţământ constă în accentul pus pe domenii precum mecanică sau electronică, dar şi pe legătura reală cu fluxul de producţie.
„În primul an de şcoală profesională 60% este activitate practică, 40 teoretică, iar în clasa a 11-a înseamnã 75% practică şi doar 25% teorie", declară Ramona Ţiţeiu, director Şcoala Profesională Kronstadt Braşov.
Un ciclu de studiu la Şcoala profesionala Kronstadt dureaza doi ani şi este echivalentul clasei a 10-a. Absolvenţii au o diplomă de calificare în domeniile mecanică şi electronică, specializaţi astfel încât să nu sporească armata de şomeri a ţării.
„După ce termin clasa a 10-a şi a 11-a pot să mă bag la o fabrică, să fiu operator CNC", ne spune Ştefan Carpen - elev al şcolii Kronstadt.
"Ştiu multe persoane care în ziua de astăzi au şi facultate, au diplome şi stau acasa si îşi caută un loc de muncă", afirmă o altă elevă.
Dupa 1989, acest tip de învăţământ aproape dispăruse, iar efectul s-a vazut pe piaţa muncii şi în statisticile agenţiilor de şomaj.
Experimentul de la Şcoala Profesionala Kronstadt, început în 2012, este un exemplu de pregătire profesională concreta. Cei 130 de absolvenţi de anul acesta se vor putea angaja la una dintre cele 13 companii care susţin proiectul şcolar.
Fiecare tânăr care studiază aici are asigurate transport gratuit, o masa caldă zilnic şi o bursă lunară de 400 de lei.
„E un efort investiţional în primul rând, dar e un efort care e şi mai important din punct de vedere al resursei umane. Avem tutori de practică, avem oameni care se ocupă doar de dezvoltare pentru învăţământul profesional şi e mai greu poate decât în alte ţări pentru că suntem la început de drum", afirmă Alexandru Blemovici - manager companie
Pentru că experimentul este unul dintre puţinele reuşite în sistemul educaţional posterevoluţionar, a fost extins şi în Făgăraş, Alba şi Timişoara.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
