SIBIU. Capătă aspectul iniţial

Rusia a piratat camere video civile de pe rutele logistice din țările NATO, pentru a monitoriza transporturile militare către Ucraina

Intervenție în forță a mascaților în Capitală. Un bărbat amenința că își face rău cu un cuțit și s-a baricadat în locuință

Explozii puternice la Kiev: Rusia a atacat capitala Ucrainei cu rachete balistice

Taxe noi în destinațiile preferate de români. Tot mai multe țări europene încearcă să limiteze turismul excesiv

Rivali în bazin, prieteni în afara lui: David Popovici, gazdă pentru adversarul său din China, Pan Zhanle

Bricul „Mircea” revine într-o competiție istorică reluată după 50 de ani, care se desfășoară în Oceanul Atlantic

Proiect UE: mașinile ar putea „refuza” să mai accelereze peste limita de viteză. Ce spune Titi Aur, expert în conducere defensivă

„Rețeaua morții”. NATO va folosi inteligența artificială pe Flancul Estic, inclusiv în România

Noul Air Force One, fără sistemele de securitate ale modelului anterior

Târnăvioara are 300 de locuitori, iar rata șomajului aici este de 70%. Cei mai mulți dintre săteni trăiesc de pe urma diferitelor alocații de la stat. Coordonatorii unui proiect cu fonduri norvegiene vor să le ofere o alternativă sustenabilă.

"Este o comunitate defavorizată, având în vedere că este o comunitate ce aparține actualmente de orașul Copșa Mică, unde toată lumea știe că există probleme sociale destul de mari, în urma disponibilizărilor și dispariției întreprinderilor care au existat aici", spune  Anca Niţoi, coordonator proiect.

Într-o primă etapă a proiectului, oamenii au fost învățați cum să-și renoveze casele, cu tehnici tradiționale. Au avut loc trei ateliere la care localnicii au avut acces gratuit - de fierărie, tâmplărie și zidărie. Cinci fațade au fost deja refăcute, cu suport de specialitate din partea restauratorilor.

"Noi tencuiam... puneam ciment. Și acum am învățat că se poate cu nisip și var. Și atunci nu se mai ridică umezeala pe perete în sus", a spus Nicolae Tăpălagă, localnic. 

Nicolae Tăpălagă are 45 de ani și a rămas fără loc de muncă după ce fabrica de marochinărie la care lucra s-a închis. S-a apucat din nou de muncă, odată cu acest proiect.

Muncitorii au găsit, sub straturile de tencuială, culorile originale ale clădirilor și au încercat să le reproducă cu pigmenți naturali. Astfel a revenit în sat un albastru special, o culoare care era extrasă, în Orient, dintr-o piatră numită lapis lazuli.

"El este folosit chiar din Evul Mediu, în Afghanistan, iar în Europa, în vestul Europei, de fapt, a fost adus doar pe la 1900 și apoi și în România. Doar cei bogați îl foloseau, pentru că el avea chiar prețul aurului, comparabil cu cel al aurului, așa că era foarte, foarte rar", a spus arhitectul Tudor Popa.

Albastrul a dispărut odată cu pigmenții industriali din vopsele. Tencuieli cu această culoare erau folosite, în trecut, doar de către cei înstăriți. Iată că, după aproape un secol, albastrul ultramarin, pe care localnicii îl numesc și astăzi "mândră-Mărie", a revenit în Târnăvioara

Proiectul din Târnăvioara se desfășoară până în luna octombrie. Oamenii vor învăța, în lunile următoare, cum să își promoveze produsele tradiționale, cum să dezvolte servicii pentru vizitatori și cum să îi invite pe turiști la ei în sat.

Reporter: Adela Mohanu
Operator: Lucian Sandu