Ţara Făgăraşului, fără rampă de gunoi ecologică

Data publicării:
GROAPA FAGARAS

La Şercaia, groapa de gunoi este închisă oficial din 2009, dar localnicii sunt nevoiţi să arunce în continuare deşeurile menajere la marginea comunei şi asta pentru că transportarea gunoiului până la staţia ecologică de la Braşov, situată la aproximativ 70 de kilometri, ar însemna cheltuieli în plus. Autorităţile locale ar trebui să plătească la rampa autorizată din Braşov 65 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri, fără să mai ia în calcul transportul acestora.

"Trebuia să fie o rampă ecologică să ducem gunoaiele acolo, în rampa ecologică, pentru că nu o avem, nu se respectă", spune Cristinel Paltin - primarul comunei Şercaia.

În comuna Beclean ar fi trebuit să fie construită groapa conformă care să deservească 47 de comune şi orasul Făgăraş. Primele planuri au fost făcute acum 5 ani.

"Este un proiect pe care l-am aşteptat de foarte mulţi ani. Pe raza comunei Beclean nu o să se mai facă. Din cunoştinţele mele ar trebui să se facă undeva pe un teren al Primăriei Făgăraş", declară Cosmin Leancu - primarul comunei Beclean.

"În acest moment, din păcate, nu avem aprobarea unei locaţii, s-a discutat despre o locaţie pe raza Făgăraşului, despre o locaţie pe raza localităţii Beclean, dar încă nu s-a obţinut acordul autorităţilor locale", spune Mihai Popa - vicepreşedinte Consiliul Judetean Braşov.

NeÎnţelegeri sunt şi când vine vorda de dus gunoiul la o rampă autorizată. Groapa ecologică de la Braşov a fost deschisă în anul 2003. Aici aduc gunoi autorităţile din toate judeţele vecine, inclusiv cele din Harghita şi Covasna. Firmele de salubritate din zona Făgăraş trimit la Braşov cantităţi foarte mici de gunoi. Pe anul 2013 au fost trimise doar 123 de tone de gunoi, iar anul acesta, doar 21 de tone.

Prin-un memorandum încheiat cu Uniunea Europeană, toate gropile de gunoi neconforme ar fi trebuit închise până în 2013. Primăriile trebuiau să neutralize fostele gropi de gunoi şi să folosească doar rampele ecologice. Termenul a fost prelungit cu doi ani, tocmai pentru că autorităţile locale nu sunt pregătite să se alinieze la regulile Uniunii Europene.

"Autorităţile locale care sunt membre în asociaţia ISO Mediu trebuie să facă demersuri ca să semnăm cât mai repede documentul care trebuie trimis la Ministerul Mediului, ca să putem accesa aceste fonduri, ca să demarăm aceste proiecte", declară consilierul judeţean Atilla Kovacs.

Autorităşile din Braşov ar putea pierde aproape 30 de milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană şi de la Guvern pentru implementarea strategiei de management al deşeurilor.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri