Dejul, portul Transilvaniei
În inima ţării, la 60 de kilometri de Cluj-Napoca, într-un oraş cunoscut mai degrabă pentru accidentele rutiere care se petrec aici şi pentru mina de sare, funcţionează de mai bine de 20 de ani, Portul Dej.
Prima atestare a Dejului ca port de ape interioare datează din anul 1200, când de aici plecau plute pe Someş încărcate cu sare de la Ocna Dejului. Aşa-numitul "drum al sării" a fost însă abandonat odată cu extinderea liniilor ferate, iar Dejul şi-a pierdut acest statut, până în 1991.
Ca orice port care se respectă, cel din Dej are la conducerea lui un căpitan de gradul I. Viorel Federiga este ofiţer de marină civilă, cu diplomă de inginer în construcţii navale şi fost scafandru. Răspune de supravegherea şi controlul navigaţiei civile, începând de la ambarcaţiuni mici, bărci, nave de agrement, până la poduri de trecere, lacuri şi balastiere.
Oficiul portuar din Dej are numai doi angajaţi. Căpitanul îşi împarte sarcinile cu un inspector, alături de care trebuie să verifice şi să supravegheze peste 6.000 de ambarcaţiuni.
Pe lângă Dej, în România mai există doar trei Oficii de Căpitănie pe ape interioare, la Timişoara, Bicaz şi Snagov, toate aflate în subordinea Autorităţii Navale Române.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
