Primăria, acuzată de discriminare

Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune. Apa din Dunăre a crescut cu 8 centimetri, în ultimele 24 de ore

Ambulanţă atacată cu topoarele într-o comună din Cluj, după ce într-un clip pe TikTok s-a afirmat că „fură copii”. Șoferul a fost rănit

Topul serviciilor de informații din Europa. Cum arată ierarhia țărilor cu cei mai buni spioni și de ce Ucraina a urcat spectaculos

Alexandru Nazare avertizează că „riscurile rămân ridicate” după rapoartele Fitch și Moody’s: „Nu a fost o perioadă simplă”

Când se vor vedea efectele scufundării barjelor pe Dunăre, pentru salvarea centralei de la Cernavodă

Caniculă în sud și vijelii în vestul și centrul țării. ANM a emis trei coduri galbene

Moody's menține ratingul de țară al României, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare: E un răgaz, nu motiv de relaxare

De ce nu ajută ploile de vară la diminuarea secetei. Climatolog: Sunt distribuite neuniform și nu acolo unde este nevoie mai mare

Nicușor Dan spune, din nou, că România își asumă obiectivul trecerii la moneda euro: „E un proces de durată care trebuie prioritizat”

Cele 76 de familii de etnie romă evacuate de pe strada Coastei din Cluj-Napoca îşi amintesc foarte bine ziua de 17 decembrie 2010. Atunci, acestea au fost mutate, printr-o decizie a municipalităţii, în locuinţe de necesitate aflate lângă groapa de gunoi a oraşului.

Acum, romii relocaţi în zona Pata Rât se plâng de condiţiile în care trebuie să trăiască. Aceştia nu au încălzire sau apă caldă. De asemenea, există doar un grup sanitar la patru apartamente.

Magistraţii au dispus ca fiecare reclamant să fie despăgubit cu 2.000 de euro, iar familiile să primească locuinţe sociale care să respecte condiţiile cerute de lege.

"Am luat decizia de a întemeia o asociaţie prin care am reuşit să rezolvăm mai multe probleme şi sunt în curs de rezolvare legat de ce avem cu primăria. Sincer să vă spun, 2.000 de euro nu ne prea fascinează pe noi. Pe noi, singurul lucru care ne-ar interesa ar fi să fim mutaţi de aici, să beneficiem de locuinţe sociale, să avem grijă de copii să îşi termine şcolile pe care le au", spune Stancu Florin, directorul Asociaţiei Comunitare a Romilor din fosta stradă Coastei.

Reprezentanţii primăriei susţin că acuzaţiile de discriminare sunt neîntemeiate şi au anunţat că vor face recurs la decizia instanţei.

"Nu am avut de-a face cu un caz de evacuare forţată, ci cu o procedură administrativă de atribuire de locuinţe sociale de urgenţă, locuinţe sociale care au fost construite special pentru a rezolva problema acestor familii, peste 50 de familii care locuiau efectiv ilegal, fără nicio normă de trai normală, în mijlocul străzii", precizează Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al primăriei.

Pe de altă parte, membrii organizaţiilor, care militează pentru drepturile minorităţilor, consideră că Tribunalul Cluj a făcut dreptate.

"30% din cazuri erau familii care stăteau cu acte în regulă acolo și aveau chiriile plătite până la finalul lunii decembrie 2010. Restul familiilor erau fără acte de proprietate, dar chiar dacă trebuiau evecuate, ar fi trebuit evacuate, aşa cum stipulează şi legea, în timpul primăverii. Cluj-Napoca, pentru a devenit capitală europeană, trebuie să desfiinţeze acel ghetou ca să-şi merite acest titlu şi această candidatură", crede Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice.

Recursul înaintat de primărie se va judeca la Curtea de Apel Cluj.