Robotul care repară ţevi, dar nu strică asfaltul

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Braţul robotic trebuie să poată repara chiar şi ţevile cu diametrul de 20 de centimetri şi să fie rezistent la apă. Este obiectivul pe care îl au studenţi din ţări diferite, care trebuie să lucreze împreună, pentru a găsi soluţii la problemele din domeniul construcţiilor.

"Ne-am gândit la mai multe soluţii. Una ar fi să adaptăm structura unui cilindru şi să găsim o metodă mecanică, prin care să extindem cilindul şi să-l retragem înapoi. Provocările sunt, că sunt foarte puţine modele pe piaţă şi fiecare e adaptat pentru cerinţele firmei respective, deci noi de fapt trebuie să venim cu o idee complet nouă", a explicat Barabas Levente, unul dintre studenţi.

"Puteţi să vă imaginaţi două cricuri puse unul peste celălalt şi amândouă se extind. În capătul lor, va fi montată freza pentru a putea ajunge la capătul de sus al ţevii şi, de asemnea, va putea să se rotească pentru a putea parcurge o rotaţe completă şi a repara fiecare porţiune de ţeavă", a precizat George-Adrian Savin, un alt student implicat în proiect.

"Problema majoră este atunci când ţevile sunt deja îngropate în pământ. Ar însemna să intervină cineva şi să înlăture pământul. Evident, sunt costuri mult mai mari", a afirmat dr. ing. Ciprian Lăpuşan, de la departamentul de Mecatronică şi Dinamica Maşinilor din cadrul UTCN.

Studenţii români s-au văzut deja cu partenerii din Germania, iar până la o nouă întâlnire, discută aproape zilnic pe internet.

"N-am mai lucrat până acum cu studenţi străini, trebuie să vorbim în limba engleză, este foarte interesant să trecem la termeni tehnici în limba engleză", a spus Kevin Armenean, student

Proiectul trebuie să fie gata până la finalul anului, iar bugetul pentru realizare nu trebuie să depăşească 2.500 de euro. O companie din România a comandat deja invenţia, atrasă de costul scăzut.

"Un sistem similar care să resolve aceaşi problemă l-am putea achiziţiona din China la un preţ de aproximativ zece ori mai mare decât bugetul alocat pentru realizarea braţului robotic", a precizat Leon Brai, administratorul societăţii.

Proiectul face parte dintr-un program internaţional pornit în Germania şi Finlanda în 2008, în care a fost acceptată din acest an şi Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.