Stefan W. Hell, evocat la Cluj

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Teodora Scheul a lucrat în laboratoarele lui Stefan Hell în 2011 timp de trei luni. Doctoranda care studiat la Cluj a rămas impresionată de desfăşurarea de forţe din laboratoarele unde lucra cercetărorul.

"Când am fost eu cercetarea era la un nivel foarte avansat, sunt aproxiamtiv 50 de oameni care lucrează. Sunt chimişti, biologi, fizicieni, fiecare cu părticica lui. M-a impresionat că e un sungur subiect la bază şi sunt foarte mulţi oameni care lucrează să facă un lucru cât mai amplu", a afirmat tânăra.

Studenţii şi cercetătorii clujeni au putut să vadă microscopul de fluorescenţă, unic în România, care a stat la baza descoperii lui Hell. Aparatul a costat câteva sute de mii de euro şi a fost achiziţionat de la firma care a cumpărat brevetul fizicianului de origine română.

"Este un instrument complex, conţine laser de ultimă generaţie, piese optice deosebit de performante. El poate fi upgradat în sistem STED care permite aceste rezoluţii extraordinare, nanometrice. Se pot obţine informaţii legate de proprietăţi şi comportări ale unor molecule, care pot să fie utilizate ca medicament în tratarea cancerului şi noi putem să vizualizează acţiunea lor asupra celulelor", a explicat prof. Simion Aștilean, directorul Centrului de Nanobiofotonică și Spectroscopie.

Astfel de cercetări sunt deja întreprinse la Institutul de Cercetări Experimentale în Bio-Nano-Științe.

"Noi încercăm să studiem proprietăţile nanoparticulelor de aur marcate cu diferite specii fluorescente. Încercăm să vedem cum interacţionează la nivel celular, dacă aduce modificări componetelor celulare", a precizat Ana-Maria Găbudean, cercetător.

Stephan W. Hell a câştigat premiul Nobel, alături de alţi doi colegi, pentru dezvoltarea microscopiei de fluorescenţă de super-rezoluţie. Microscopul inventat de acesta permite cercetări la nivel molecular, cu implicaţii deosebite în domeniul medical.