Pescuim din ce în ce mai puţin. Comisia Europeană stabileşte cote de pescuit mai mici pentru România de la an la an

Data publicării:
plase monofilament peste

 

În Mamaia, Năvodari, Vadu, la Periboina şi la Gura Portiţei populaţia de peşte a scăzut îngrijorător în ultimii 5 ani. De exemplu, dacă în 2010, aveam dreptul să pescuim 100 de tone de clacan anual, acum limita este de 43 de tone. Cele mai afectate specii sunt cele care au ciclu de viaţă lung şi care se pescuiesc şi atunci când este prohibiţie.

Răzvan Popescu Mirceni, biolog marin: "Putem spune că stocurile de calcan şi stocurile de guvizi sunt într-o scădere aş putea spune dramatică. În acel deceniu, al anilor 80, au practicat un pescuit extrem de agresiv."

Atunci, legislaţia era permisivă, aşa că pescadoarele ruseşti, turceşti şi româneşti au decimat populaţia de peşte. Cantităţi uriaşe au fost scoase din mare ca să fie vândute pe piaţa neagră. Micii pescari care îşi întindeau plasele în apropiere de ţărm, aduceau la mal din ce în ce mai puţin calcani, guvizi sau scrumbii.

Răzvan Grubai, pescar: "S-a pescuit de sute de ani aşa, cu plase, cu taliene, deci asta exclus că ar face rău. Singurele sunt braconajul şi poluarea."

Matei Datcu, pescar: "Tone se cărau, de la ora 6 până la ora 11, se cărau bărci, cum e aceasta din spatele nostru."

Lupta cu pescarii ilegali şi cu poluarea apărută din cauza navelor au purtat-o tot timpul poliţiştii Gărzii de Coastă.

Marius Niculescu, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă: "Poliţia de frontieră Română acţionează atât cu planurile proprii cât şi cu planul de cooperare pe linia braconajului piscicol, iar în privinţa poluării intervenim cu aparatură şi cu acele nave pentru limitarea efectelor poluării."

Înainte de 1989, România avea o flotă de pescadoare de aproape 30 de nave. Acum numărul s-a înjumătăţit, iar agenţii economici s-au reorientat.

Volodea Maximov, şeful departamentului de resurse marine INCDM Grigore Antipa: "De ce s-au reorientat către rapană? E mai uşor de pescuit, găseşti piaţă de desfacere."

Cercetătorii marini fac acum un studiu în care vor prezenta toate datele despre stocurile de peşte, cantitatea maximă posibilă de pescuit şi despre bărcile folosite în pescuitul industrial. Apoi îl vor trimite Comisiei Europene.

Volodea Maximov, şeful departamentului de resurse marine INCDM Grigore Antipa: "Se poate pescui acea cantitate fără a avea repercusiuni asupra stocului. Depăşirea acestor cote pot duce la involuţii în problema stocurilor, a populaţiilor."

În 2014, România a avut cote de pescuit de 43,5 tone la calcan, 3000 de tone la şprot, sau 22 de tone la rechin. Pentru studiul care va determina cotele pentru acest an, Institutul de Cercetare Marină" Grigore Antipa" va primi 2 millioane de lei de la Guvern.

reporter: Paul Greavu
operatori: C. Vârban / C. Caciauna / L. Erimia 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri