O viaţă plină de istorie. Un veteran de război din Olt a înfiinţat la el acasă un muzeu unic
Dintr-un sat din judeţul Olt aflăm o poveste emoţionantă, despre viaţă şi patriotism. Iar ea vine de la un veteran de război care a cunoscut chinurile şi torturile din închisorile ruseşti. Un om care nu şi-a trădat ţara, Nicolae Nica este un oltean care are ambiţia să lase ceva în urmă. A înfiinţat la el acasă, la Chilia, un muzeu unic.
I se spune Sfinxul de la Chilia. Pentru gândirea lui curată, pentru dragostea de ţară şi de tradiţii, pentru sacrificiul său. În 1939 este înrolat în armată şi, un an mai târziu, în cel de-al Doilea Război Mondial, participă la Campania din Est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei. În 1943, este dat dispărut în luptele de la Melitopol, însă în realitate cade prizonier. Timp de cinci ani, cunoaşte ororile lagărelor ruseşti.
„Perioada de prizonierat pe nea Nica l-a marcat foarte tare şi i-a schimbat, probabil, destinul sau poate l-a îndrumat, mai degrabă, spre destinul pe care l-a urmat mai târziu”, spune Valeru Ciurea.
Destin care a însemnat realizarea unui muzeu păstrător al trecutului, al amintirilor şi al tradiţiilor. În satul natal, nea Nica a creat un spaţiu al simbolurilor şi al celor mai de preţ comori. O viaţă, a sculptat în lemn şi os, patimă care nu i-a dat pace. A numit-o boală fără leac, pentru că nu s-a putut vindeca niciodată. La început stângace, apoi, din ce în ce mai inspirate, mâinile sale au zămislit lucrări desăvârşite. Odată ce a desluşit tainele bătrânilor meşteşugari, a cunoscut împlinirea harului. Unelte i-au fost gândurile sculptate cu acea pasiune care l-a apropiat de universul apus al valorilor sacre autentice.
„Trebuie lăsat ceva dur, ceva care să rămână peste veacuri urmaşilor. Ce lăsăm urmaşilor? De-aia am căutat să fac osul. Am căutat să fie cel mai dur material, pe care l-am lucrat şi l-am cizelat eu”, a spus Nicolae Nica.
În privire, în gesturi, în voce are mereu aceeaşi cumpătare, ca şi când ar preda o lecţie despre virtuţi, despre frumuseţea ornamenticii populare şi secretele crestăturilor în lemn, vechi motive de puţini păstrate.
„Nea Nica este unic şi cred că nu numai la nivelul judeţului Olt, cel puţin în toată partea de sud a României, cu siguranţă este unic”, a spus Valeru Ciurea.
Simplitatea aparentă a lucrărilor sale trimite mesajul imediat, atrage privirea şi reţine atenţia. Pentru sculptorul de-o viaţă dedicat artei şi tradiţiei, armonia s-a născut din inspiraţia de a lega între ele imagini, sunete, sentimente şi gânduri.
„A fost încercat de viaţă, a fost şi în armată şi în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost şi prizonier la ruşi, deci are ce să povestească. Ceea ce noi vedem în filme sau citim în cărţile de istorie, nea Nica a trăit pe viu”, a spus Mihaela Toader, custode al Muzeului Sătesc Făgeţelu.
Ochi îndelung încercaţi în ani de trudă, mâini inspirate de divin, idei plăsmuite sincer de gânduri curate. Modest, cu o simplitate firească şi o voce caldă, înzestrat cu blândeţe părintească, Nicolae Nica a închipuit opere inspirate într-un atelier de visuri. Orice lucrare îi respiră bucurie şi calm, odată creată cu lăuntric respect pentru tradiţii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
