Culturi pârjolite. Sute de mii de hectare cultivate sunt calamitate
În judeţul Botoşani, din totalul de 400.000 de hectare cultivate, 130.000 sunt afectate în totalitate de secetă. Este vorba atât de culturi agricole, păşuni, cât şi fâneţe. Conducerea Direcţiei Agricole Botoşani spune că cele mai afectate sunt culturile de primăvară şi anume porumbul, soia şi floarea-soarelui.
"Am 68 de ani da așa ceva n-am văzut, până în luna lui august să nu plouă și să se usuce de tot, e foarte grav. E compromise 7-8%. Cam 30% să zicem că mai alegem din prumb dar restul, din lucernă, din asta nu mai avem nimic, animalele rag de foame."
"Cultura de soia, chiar și porumbul e pe gata."
"Porumb am semănat, tot se usucă, soia s-a uscat, o cosește acum și o îmbalotează, nu este mâncare la animale, anul ăsta ne-a dat în cap la țărani."
"Uitați, apă nu-i, tulbure toată, la animale n-avem nimic, porumb nu-i, iarba uitați cum e... Porumbul e compromis, nimic, a dat mătasea, a legat și de acum boabele se slucesc. Lucernă am semănat 2,80 de hectare şi nimic," povestesc oamenii.
În Bacău, din aprilie și până în prezent au căzut doar 10-15 litri de apă pe metrul pătrat, adică nici măcar 2% din necesarul de apă de care plantele au avut nevoie ca să se dezvolte.
Ion Furdui, agricultor: "pierderile sunt estimative, 30 de milioane pe hectare pentru înființarea unui hectar de porumb. Eu nu am asigurare pe culturi, dar problema e alta. În Bacău nu s-au luat niciun fel de măsuri, autoritățile bat pasul pe loc, guvernanții dorm și fermierii mor."
În județ, situația este dezastruoasă. În total, 14.000 de hectare de porumb au fost distruse de secetă. La aceastea se adaugă alte peste 8.000 de hectare de grâu, 5.000 de hecatre de floarea soarelui și aproape 1.000 de hectare de rapiță.
Elena Lupu, director executiv Direcţia Agricolă Bacău: "noi așteptăm să apară de la Ministerul Agriculturii actul normativ care să reglementeze despăgubirile, în măsura în care va apărea, vom trece la aplicarea procedurii."
Din cauza deficitului mare de apă din sol, agricultorii nu pot începe nici campania de toamnă.
"Chiar dacă sunt zone unde lucrările se pot face, solul este lipsit de precipitații , o însămânțare practic, culturile de toamnă ar face să execuţi lucrarea, cheltuielile având șanse foarte puține ca acea cultură să ia naștere," a spus Laurențiu Baciu, președinte LAPAR.
Iar pierderile cresc de la o zi la alta. Dacă în urmă cu două săptămâni, la nivel național, paguba era de două miliarde de euro, în prezent, valoarea a crescut cu alte câteva sute de mii de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
