Angajatorii resping modificările aduse Codului Muncii, de teamă că le-ar putea afecta afacerile
Printre articolele care îi nemulţumesc pe angajatori se numără cel care face referire la negocierea cu sindicatele a criteriilor de performanță pentru salariați.
"Un contract de muncă este un contract liber exprimat și el poate fi rupt de manieră la fel de liberă ori riscăm să ajungem în situația în care să nu se putem separa de un angajat care nu mai vrea să fie productiv", susţine Cătălin Popa, directorul executiv al unei firme de producție.
În noua sa formă, Codul Muncii prevede mărirea, de la cinci la 17, a numărului de zile de concediu medical plătite de firme.
"Este extrem de periculoasă", consideră Dan Octavian, directorul general al Asociației Firmelor Bihorene. "Asta înseamnă că angajatorul va plăti aproape în întregime toate concediile medicale și cele care au legătură cu o boală reală a angajatului și cele care au legătură cu nevoi care țin de agricultură."
Angajatorii mai au obligaţia să comunice în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă şi să acorde concediul de odihnă proporţional cu timpul lucrat. Muncă suplimentară va fi compensată printr-un spor de cel puţin 75% din salariu care va fi plătit în următoarele 30 de zile, faţă de 60, cât este în momentul de faţă. În plus, perioada de probă nu poate depăşi 10 zile în cazul muncitorilor necalificaţi şi 30 de zile în cazul specialiştilor.
Modificări aduse Codului Muncii
- obligaţia angajatorului de a comunica în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă
- în cel mult zece zile, salariatul va trebui să ofere, tot în scris, un răspuns
- muncă suplimentară, recompensată printr-un spor de cel puţin 75% din salariu; acesta va fi plătit în următoarele 30 de zile
- perioada de probă - 10-30 de zile
Consiliul Național al Interprinderilor Mici și Mijlocii a fost prima asociație a patronilor care a sesizat că modificările aduse Codului Muncii au fost adoptate tacit de senatori, fără să fie discutate în Consiliul Economic și Social, așa cum era normal. Angajatorii cer ca în Camera deputaţilor, care este for decizional, modificările adoptate de Senat să fie respinse.
"Dacă se vor aproba în modul în care a trecut prin Senat înseamnă, în primul rând, desființarea unor întreprinderi, sigur, și totodată cheltuieli în plus pentru întreprinderile din România", consideră Ioan Mintaș, prim vicepreședintele Consiliului Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii.
Propunerea legislativă de modificare a Codului Muncii este iniţiată de Blocul Naţional Sindical.
Reporter: Diana Grad
Operatori: Gabor Szilagyi, Constantin Gheorghiță
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
