Bani puţini pentru investiţii. Universitatea din Oradea foloseşte 60% din buget pentru salarii

Universităţile de stat traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Numărul studenţilor scade constant, iar banii alocaţi de Ministerul Educaţiei sunt puţini. La Universitatea din Oradea, 60 de procente din veniturile instituţiei sunt folosite pentru salarii. Restul banilor sunt împărţiţi între investiţii, plata propriei contribuţii în cazul proiectelor cu finanţare nerambursabilă şi ajutoare financiare pentru studenţi.

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Scăderea accentuată a numărului liceenilor care obţin diploma de Bacalaureat a dus în ultimii ani la reducerea semnificativă a numărului celor care îşi încep viaţa de student. Asta duce automat la o micşorare a sumelor încasate din taxele de şcolarizare şi la o dependenţă de veniturile alocate de la Ministerul Educaţiei. Însă şi acestea sunt insuficiente pentru investiţii.

O dovedeşte Universitatea din Oradea, o instituţie cu 14 mii de studenţi, care a avut în 2015 un buget de 140 de milioane de lei. Mai puţin de o treime din aceşti bani au venit de la ministerul de resort. În schimb, mai mult de jumătate au fost folosiţi pentru plata celor 1.435 de angajaţi.

"78 de milioane au fost cheltuieli de personal, pe 12 luni la Universitatea din Oradea, aproximativ 60%. Restul de bani nu înseamnă numai investiţii, înseamnă bunuri şi servicii, burse, înseamnă proiecte cu finanţări europene", susţine Constantin Bungău, rectorul Universităţii din Oradea.

Instituţia al cărei număr de studenţi scade anual cu 2-3 procente, a avut la dispoziţie, anul trecut, în jur de 4 milioane de lei pentru construirea de noi clădiri, repararea celor existente şi pentru achiziţionarea celor necesare pentru procesul de învăţământ.

"Faptul că timpul îşi spune cuvântul asupra clădirilor pe care le avem, a spaţiilor de cazare - acestea trebuie renovate în fiecare an şi aduse la standardele care să mulţumească nu numai studenţii, dar şi pe colegii mei", spune Bungău.

Universitarii sunt de părere că instituţiile de învăţământ superior sunt cele care determină cererea pe piaţa muncii, datorită specialiştilor pe care îi formează. Analiştii explică însă că nu e suficient.

"Unele materii şi unele curricule sunt învechite şi vorbesc despre noţiuni şi mecanisme care au avut importanţa lor, care acum sunt importante din punct de vedere al istoriei respectivului domeniu şi mai puţin al aplicaţiei", atrage atenţia Dacian Palladi, analist financiar.

Angajatorii cred că o parte din vină o au tinerii care nu îşi aleg meseria în funcţie de cerinţele agenţilor economici.

"Sigur că meseriile tradiţionale sau specializările tradiţionale sunt mai puţin căutate, mă refer la ingineri, mecanici, electronişti, inginerie energetică, mediu sau chiar prelucrarea produselor alimentare, deci meserii care sunt într-adevăr necesare", spune Ioan Mintaş, preşedintele Consiliului IMM-urilor.

Anul acesta, universitatea orădeană a fost inclusă în primele 200 de instituţii de învăţământ superior, într-un top interregional al universităţilor mari europene şi din Asia Centrală. Doar 11 astfel de instituţii din România au fost incluse în acest clasament.

Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi