Blocaţi la gardul Europei. Refugiaţii aşteaptă între Serbia şi Ungaria să primească drept de azil
Pentru miile de migranţi, drumul de acasă până în Europa este plin de pericole. Parcurg mii de kilometri şi înfruntă oboseala şi pericole prin mai multe ţări.
"Libia, Turcia, Kios. Din Kios la Atena cu vaporul, de la Atena la Tesalonic cu trenul, de acolo pe jos apoi în Serbia, cu autobuzul, până aici", povesteşte Mustafa Binarous, refugiat din Libia.
Aici înaintarea lor este oprită de un gard ridicat la frontiera dintre Serbia şi Ungaria. Autoritățile maghiare au amenajat puncte de trecere pentru cei care vor să se înregistreze legal și să ceară azil. În fiecare zi doar 30 de persoane îşi pot depune o cerere în acest scop. Astfel, în dreptul localităților Roszke și Tompa se adună grupuri întregi de migranți.
"De mai multe luni zeci de refugiaţi din Siria, Irak, state africane trăiesc în condiţii greu de imaginat în corturi sau sub cerul liber, pe un teren situat între Serbia şi Ungaria", a observat Bogdan Costea, reporter Digi24 Oradea.
"Sunt oameni care caută azil şi cărora trebuie să li se dea o şansă de acces. Şi cei care sunt vulnerabili, cei cu nevoi speciale, copii şi femei. Cei care au probleme fizice trebuie ajutaţi, pentru a fi în siguranţă", susţine Jon Hoisaeter, reprezentant regional ONU.
Refugiații stau pe fâşia dintre Serbia și Ungaria; mulți nu au provizii și trăiesc doar din ceea ce primesc de la inspectorii Organizației Națiunilor Unite. Riscul îmbolnăvirilor este unul foarte ridicat.
"- După cum se vede, nu e nimic curat, totul e murdar. Dormim pe pământ. Ne dau doar mâncare, nu sunt toalete, nici apă, nimic.
- Aveţi curent electric?
- Nu, deloc", spune Tina Rad, refugiată din Iran.
"- Toţi cei de aici sunt bolnavi.
- Ce probleme au?
- Eu, de exemplu, am stat fără cort o săptămână. Ploua şi era foarte frig", mărturiseşte Abud Ibrahim, refugiat din Siria.
"Nu există infrastructură pentru cei ce aşteaptă, nu există toalete. Facilităţile sunt limitate. Încercăm să vedem cum putem ajuta, cum putem să le oferim haine şi lucruri de bază, ca să nu sufere", susţine şi reprezentantul regional ONU.
Tina Rad este absolventa unei facultăți de electronică și a fugit din Iran acum 4 luni. De când a ajuns granița sârbo-maghiară, așteaptă să fie luată în evidență și să poată primi dreptul de refugiat: "Am părăsit Iranul din cauza religiei. Sunt creştină şi, din cauza acestei cruci, Guvernul ne poate omorî."
"Vreau un loc sigur şi să îmi trăiesc viaţa. Nu cer foarte mult", spune Abud Ibrahim, refugiat din Siria.
Alții recunosc că s-ar putea întoarce în ţările de origine.
"Dacă situația din Siria va fi bună, mă întorc înapoi cu adevărat."
Cei care sar sau taie gardul ca să intre în Ungaria sunt prinşi imediat de poliţiştii ori militarii care păzesc zona. Sunt judecaţi, după care sunt expulzaţi, fără să mai aibă dreptul de a cere azil în ţara vecină.
Localnicii din Roszke spun că înainte de ridicarea gardului, zona era plină de emigranți.
"Foarte mulţi au trecut pe aici şi erau preluaţi de cei care transportă ilegal refugiaţi."
"E foarte supravegheată zona. Poliţie, elicoptere, drone, camere de luat vederi. Nu mai sunt mişcări din partea emigranţilor."
Zilnic, la punctele de control dintre Ungaria și Serbia se prezintă în jur de 200 de emigranți. Reprezentanții ONU cer ca statele europene să-şi concentreze eforturile pentru amenajarea unor astfel zone de tranzit pentru ca emigranții să poată fi înregistrați și ajutați.
Reporter: Bogdan Costea
Operator: Robert Rezmuves
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
