Chipul lui Horea, pictat deasupra altarului Bisericii cu Lună. Lăcașul a fost construit în anul răscoalei ţărăneşti
Puţini ştiu că Biserica cu Lună din Oradea are, pe lângă mecanismul unic care indică fazele lunii, şi un alt punct de atracţie. Chipul lui Horea apare pictat în cheia de boltă aflată deasupra altarului, în semn de preţuire faţă de conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1784, din Ardeal. Originalul a fost schimbat în anii '70 ai secolului trecut, când întregul lăcaş de cult a trecut printr-o amplă restaurare.
Piatra de temelie a Bisericii cu Lună din Oradea a fost pusă în 1784, chiar anul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, ultima mare revoltă ţărănească din Europa. În semn de preţuire, chipul lui Horea a fost pictat deasupra altarului, însă într-o manieră care imita foarte mult reprezentările bizantine ale lui Iisus Christos. Abia în anii '70 ai secolului trecut, după o amplă lucrare de restaurare, apare aici imaginea inconfundabilă a moţului revoluţionar.
“El a fost imortalizat acolo tocmai ca un omagiu pe care comunitatea a considerat necesar să îl imortalizeze pentru posteritate. Aşa avem până astăzi chipul său acolo, deşi chipul original al reprezentării se află în muzeul parohial”, a explicat Ioan Codorean, preot la Biserica cu Lună din Oradea.
În partea opusă, într-o simetrie perfectă, a fost pictat şi chipul împăratului Iosif al II-lea, cel care a permis ridicarea lăcaşului de cult şi care a emis câteva edicte de toleranţă religioasă. Această pictură a fost eliminată însă, tot în urmă cu 50 de ani, iar medalionul care îl reprezintă pe împăratul austriac se află acum în muzeul Bisericii cu Lună.
Arhitectura clădirii este apuseană, însă elementele bizantine sunt dominante la interior.
“Planimetria bisericii respectă cultul răsăritean. Are un superb iconostas făcut de fraţii Teodorovici din Arad. Are o pictură făcută de pictorul Profeta în anii ‘80, inspirată din pictura lui El Greco, ceea ce dă o tușă ambientului şi are ceea ce este nepreţuit, în cheia de boltă de deasupra iconostasului - chipul lui Horea”, a descris Ramona Novicov, critic de artă.
Cu toate acestea, principalul punct de atracţie al bisericii rămâne mecanismul care indică fazele lunii, gândit de Georg Rueppe, în urmă cu peste două secole.
“Cei care vor să vadă pe viu acest mecanism gândit de ceasornicarul orădean de origine austriacă trebuie să urce cele peste 120 de trepte ale turnului de 55 de metri al Bisericii cu Lună. Ceea ce vedeţi aici este un mecanism care acţionează discul lunii, de la etajul inferior. Este un mecanism care funcţionează ireproşabil de peste 220 de ani şi este principalul punct de atracţie al Bisericii cu Lună”, a relatat Bogdan Băcilă, jurnalist Digi24 Oradea.
“Mecanismul este destul de precis, ne indică fazele lunii cu bună aproximaţie. Practic 28 de zile, aceasta este perioada în care luna revine la faza, de exemplu de la lună nouă la lună nouă sau de la lună plină la plină. De exemplu, acum ne aflăm în patra zi de la momentul de lună nouă şi se observă partea aceea galbenă, secera lunii”, a detaliat Nicoleta Pazmany, de la Astroclub Meridian Zero Oradea.
Orologiul care arată fazele lunii a fost restaurat în cadrul unui proiect european de 660.000 de euro, care a vizat şi alte lăcaşe de cult din Oradea. Au fost refăcute vitraliile, mobilierul şi a fost amenajat muzeul lăcaşului de cult.
Inaugurată în 1790, Biserica cu Lună este una dintre puţinele de rit ortodox din România construite în stil baroc.
Reporter: Bogdan Băcilă
Operatori: Norbert Hegedus, Florin Lucuţa
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
