Clădiri de milioane de euro, retrocedate în Bihor

Incident în Gara de Nord din București. Un vagon al unui tren CFR Călători a deraiat, circulația a fost blocată

Prima reacție a lui Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică: „Face parte din costul anticipat”

Cum pot obține bucureștenii compensări pentru căldura nelivrată. Termoenergetica a anunțat condițiile

România a intrat în recesiune tehnică. Ce arată datele Institutului Național de Statistică

Începe Conferința de Securitate de la Munchen, în plină criză de încredere între aliați

Omul de afaceri Dan Ostahie avertizează că România riscă o recesiune tehnică: „Când se intră în criză, nu simțim”

Alocație universală pentru toți copiii din Spania. 100 de mii de români ar putea beneficia de acești bani

Nou blocaj la Guvern. Ministerul Agriculturii nu a avizat reducerea cheltuielilor

Alertă pe litoral. Dronă găsită pe plajă, între Costinești și Tuzla. Autoritățile sunt la fața locului

De ordinul romano-catolic Premonstratens se leagă cele mai multe litigii care privesc imobile din Bihor. Călugării au cerut retrocedarea bazei Voinţa şi a clădirii în care funcţionează Colegiul Naţional Mihai Eminescu.

"Ordinul Premonstratens a predat timp de mai mult de 150 de ani în clădire. Mulţi pun sub semnul întrebării faptul că a fost a noastră. Cândva într-adevăr am construit-o cu ajutorul statului, dar suma aceeea am restituit-o", spune Fejes Rudolf Anzelm, prepost-prelatul Ordinului Premonstratens din Oradea. 

În luna septembrie, judecătorii vor decide dacă va fi redeschis un proces vechi de 75 de ani, prin care Ordinul Premonstratens cere să intre în posesia Băilor Felix.

"Foarte puţini ştiu că însăşi denumirea Băilor Felix se trage de la numele unui administrator latifundiar al ordinului Premonstratens, Helker Felix, care, din câte ştim noi, a înfiinţat Băile Felix", susţine istoricul Attila Lakatos.

Primăria comunei Sânmartin, în raza căreia se află Băile Felix, susţine însă că terenul de 350 de hectare este proprietate de stat. Pentru că este considerată staţiune balneară de interes naţional, de restituire nici nu poate fi vorba.
În schimb, până acum au fost retrocedate clădiri importante din Oradea şi din judeţ. Printre ele se afla Palatul Episcopal romano-catolic, care a adăpostit colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor, şi imobilul unde funcţionează liceul Ady Endre. Valoarea lor depăşeşte 200 de milioane de euro, spun specialiştii.

"În momentul de faţă, preţul clădirilor istorice din zonele centrale ale oraşului se poziţionează undeva în jurul valorii de 700 până în 800 de euro pe metru pătrat", precizează Valentin Cătană, specialist imobiliar.

O situaţie aparte este cea a clădirii fostului Palat al Finanţelor, care a fost restituită Episcopiei Romano-Catolice de către Comisia de Retrocedare. Administraţia judeţeană a atacat hotărârea în instanţă.

"În aprilie 2013, Curtea de Apel Oradea s-a pronunţat şi a respins contestaţia Consiliului Judeţean", spune Mircea Jacan, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor.

Şi această decizie a fost contestată de autoritatea judeţeană, iar clădirea a rămas în litigiu. Principala problemă este că nimeni nu are voie să intervină într-un fel asuăpra imobilului, care se degradează pe zi ce trece.