Sari la conținut
News Alert

Colocviile Marii Uniri, la Vocile Bihorului | Nostalgia Basarabiei

"Istoria nu poate fi prezisă, dar o nouă unire cu România nu este imposibilă." Este părerea decanului Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Chişinău, prezent marţi la Vocile Bihorului. Basarabia a înflorit în cei 22 de ani de administraţie românească, iar o revenire în graniţele României ar fi, de fapt, o întoarcere la firesc, după zeci de ani de bolşevizare şi comunism.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării din Moldova vota unirea cu Regatul României. Acest moment a fost finalul unei mişcări unioniste care a cuprins Basarabia de la vârful ei, până la talpa ţării.

Ion Xenofontov, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din Chişinău: „Acest proces a fost constientizat de toţi basarabenii, inclusiv de ţăranul basarabean, pe care l-a convins faptul că vorbea limba română, într-un context istoric destul de tensionat. Cu o politică de rusificare, de deznaţionalizare, şi-a menţinut identitatea proprie, ceea ce este o formă de rezistenţă. Elita intelectuală este cea care conştientizează necesitatea şi realitatea istorică.”

Deşi teritoriul dintre Nistru şi Prut a revenit României timp de doar 22 de ani, până în 1940, această perioadă de administare românească a însemnat o adevărată înflorire pentru Basarabia, atât economică, cât şi demografică.

Ion Eremia, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Chişinău: „Factorul demografic - de la două milioane şi ceva, populaţia Moldovei a ajuns la 3,2 milioane de locuitori. În perioada interbelică poopulaţia Basarabiei a crescut cu peste 800 de mii de persoane. De acele povesti ale sovieticilor şi ale moldoveniştilor noştri cu teroarea României, cu oameni deportaţi unde sunt? Datele sunt oficiale, au fost publicate inclusiv în limba rusă.”

Peste 100 de localităţi din Republica Moldova şi-au declarat intenţia de unire cu România, prin administraţiile locale. Acest curent unionist a cuprins şi mediul academic din ţara vecină.

Ion Xenofontov, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din Chişinău: „Este un element simbolic, dar el este foarte important. Arată o tendinţă de creştere a populaţiei către ideea de unire, care intrase într-un con de umbră în ultima vreme.”

Ion Eremia, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Chişinău: „La nivel academic, noi, la facultatea noastră, am iniţiat colectarea semnăturilor pe o declaraţie privind reunirea cu România. Astăzi dimineaţă declaraţia respectivă a fost plasată pe site-ul facultăţii, a universităţii, lista rămânând deschisă.”

Marți, preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea a vorbit despre ideea de unire cu Moldova, într-un singur stat, în graniţele Uniunii Europene.

Reporter: Bogdan Băcilă
Operator: Norbert Hegedus