Meșteșugarii strânşi la Târgul meşterilor populari de la Oradea se plâng că nu are cine să le continue tradiţiile
În sunet de vioară cu goarnă - așa sunt întâmpinați în mod tradițional toți cei care sosesc în Bihor. Asta, mai ales dacă vorbim despre un târg de meșteșuguri tradiționale. Începând cu 1993, în fiecare sfârșit de vară, Oradea devine pentru câteva zile, locul în care se adună aproape toţi meșterii populari din România.
"Sunt 150 din toate zonele etnografice ale României: Dobrogea, Oltenia, Moldova, Bucovina, Maramureş, Brașovul și Bihorul", spune Aurel Chiriac, organizatorul târgului.
Veniţi din toată România, dar şi din Ungaria şi chiar din Africa, sticlarii, olarii, iconarii, pictorii sau creatorii de veșminte ori instrumente muzicale participanţi la târg au atras atenția că meșteșugurile sunt pe cale de dispariție.
"Moare meșteșugul popular dacă nu e susținut de statul român cu fonduri. Să le dea condiții, scule, material, altfel dispare", spune, cu tristeţe în glas, meşterul popular Teodor Pop.
"Cred că aici statul are o obligație foarte mare, in sensul că ar trebui să creeze o lege specială prin care meșterii să fie aleși pe sprânceană, să aibă drepturi și să le ceară să-și formeze ucenici", susţine Aurel Chiriac.
"Nu mai găsești meseriași. Această meserie nu se învaţă, se fură. Școala se invață din carte, tehnologia la fel, mâna o formezi efectiv creând piese unicat", explică Alexandru Rotar, meşter popular.
Așa că meșteșugul devine pentru cei care-l stăpânesc o povară, care uneori îi face să fluiere a pagubă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
