Modificările legii electorale, în dezbatere

În urma acestor schimbări, partidele puternice ar putea avea mai mulți reprezentanți în Senat, în urma votului uninominal. Adică cel mai puternic ia tot, iar organizațiile politice cu vizibilitate ar urma să câștige majoritatea voturilor la alegeri și să monopolizeze Senatul.

Ioan Mang - co-preşedinte USL Bihor

„Şi atribuţiile senatului şi Camerei Deputaţilor vor fi distincte. Senatul se va ocupa de politica externă şi de cea regională, ca urmare este suficient câte doi senatori de fiecare judeţ".

Marius Tătar - politolog

„Sunt mai bine organizate în teritoriu şi au şanse să propună candidaţi care să reuşească să obţină această majoritate relativă. Partidele mici riscă să piardă sistematic în toate colegiile“.

Desi în 2008 s-a renunțat la votul pe liste, USL vrea să il reintroducă pentru Camera Deputaților. Avantajul ar fi reprezentarea proporțională a cetățenilor şi șanse mai mari pentru partidele mici.

Marius Tătar - politolog

„S-ar putea să asistăm la situaţia în care cele două camere vor avea componenţe politice diferite, în Senat să avem două partide mari iar în Camera Deputaţilor să avem mai multe partide mai mici. Partidele mici vor fi excluse de la legile care intră în competența Senatului".

Conform propunerii noul Parlament ar urma sa aiba 300 de deputați și 100 de senatori. În funcție de felul în care este „desenat" colegiul uninominal, minoritatile ar putea ramane fără reprezentant în Senat.

Odon Szabo - preşedintele executiv al UDMR

„Este foarte important cum se realizează aceste colegii, ca nicio comunitate să nu fie discriminată“.

Gavrilă Ghilea - preşedintele PDL Bihor

„Este bine să se reducă numărul de parlamentari. PDL a avut o variantă pe care românii au votat-o la referendum de maximum 300 de parlamentari“.

Și alegătorii sunt pentru modificarea legii electorale, atâta timp cât duce la reducerea numărului de parlamentari.

Proiectul de modificare a legii electorale se află acum în dezbatere, alături de propunerea de reducere la un singur mandat pentru funtia de preşedinte a ţării.