Sari la conținut

Turism frânat de neînțelegeri birocratice | Cazul Vârtop-Arieşeni

În Bihor există locuri cu potențial turistic uriaș care se dezvoltă greoi. Se întâmplă din cauza neînțelegerilor administrative, a lipsei infrastructurii și, uneori, din cauza dezinteresului autorităților locale. În zona Vârtop-Arieșeni, la limita dintre județele Bihor și Alba, există construcții ilegale dispuse haotic pe un teren al nimănui. E o suprafață pe care niciuna dintre administrațiile celor două județe nu și-o asumă.

Construită în 1992, Pârtia Vârtop I a însemnat începutul turismului în Arieșeni. A fost amenajată la limita dintre județele Bihor și Alba și este în administrarea celui din urmă. Însă la baza ei există o suprafață de aproape trei hectare pe care nu și-o asumă niciuna din administrații. Acolo comercianții și-au construit barăci și căsuțe unde vând mâncare sau închiriază echipamente.

"Pârtia merge la limită cu județul Alba, cum merge aici sus, deci este limita județului Alba, dar Alba nu recunoaște, Bihorul nu, dar în urma actelor ce sunt la OCPI Alba, Alba nu mai avizează cadastrarea acolo, îi trimite la Bihor", explică Mircea Tuduce, primarul orașului bihorean Nucet.

"Noi, județul Alba, nu avem competențe. Conform legii din 1968, Alba nu este în acea zonă unde este discuția despre care dumneavoastră...Este vorba de acele chioșcuri, zone la baza pârtiei Vârtop I, Vârtop II", susţine Vasile Jurj, primarul din Arieșeni, judeţul Alba.

"S-a mers în continuare cu această nebuloasă, această zonă care, de fapt, județul Alba spunea că e a lui, dar, de fapt, conform legii, era a noastră", a completat Anca Tira, funcționar al Primăriei Nucet.

Încurcătura datează din 1968, când s-a făcut noua împărțire administrativ-teritorială a României. Terenul pe care au fost ridicate construcțiile din lemn se află în proprietatea primăriei Arieșeni, din județul Alba, însă, în acte, este în administrația județului Bihor.

În zonă fiecare comerciant a construit după bunul plac, nu are autorizație de funcționare și nici nu plătește impozit.

"Noi nu le-am impozitat niciodată acele construcții, nu le-am dat nici autorizație de funcționare. Nu pot nici ei să își autorizeze nici ei activitatea în sine în zona respectivă, că nu au proprietate asupra terenului. Neavând autorizație, nu sunt puși în legalitate de nicio administrație, respectiv nici orașul Nucet, nici comuna Arieșeni", susţine primarul comunei Arieșeni.

"În anul 2001 s-a încercat să se ajungă la o soluție de compromis între cele două județe: să se traseze o linie care ulterior să se legifereze, să se ajungă la modificarea legii și astfel limita respectivă să fie recunoscută de ambele județe", îşi aminteşte Anca Tira.

În zona Vârtop-Arieșeni există trei pârtii: Piatra Grăitoare, administrată de primăria orașului bihorean Nucet, respectiv pârtiile Vârtop I și Vârtop II, pe teritoriul comunei Arieșeni, administrate de două firme private. Deși Piatra Grăitoare ar putea fi legată de pârtiile din Arieșeni, acest lucru nu s-a concretizat.

"Vreți să vă spun adevărul? Nu se înțeleg la bani", susţine Vasile Jurj, primarul din Arieșeni. "De ce nu pot comunica aceste pârtii? Toată lumea dă vina pe Parcul Natural (n.r. Apuseni), au și ei o parte de vină, dar nu sunt neapărat numai ei. Prima problemă e să se pună acești trei proprietari de instalații la masă și după aceea demersurile necesare."

"Este un drum unde cele două pârtii se unesc ele între ele, mai merg schiorii, dar este neoficial. Între cele două pârtii există un punct tampon, care este în Parcul Natural, și avizele se obțin foarte greu", spune primarul orașului Nucet.

De parcă neînțelegerile dintre cele două județe nu ar fi suficiente, și autoritățile locale se încurcă între ele. În Bihor, primăria Cîmpani și primăria Nucet nu s-au înțeles pe un teren, așa că Pârtia Piatra Grăitoare este cu cinci sute de metri mai scurtă decât a fost proiectată inițial.

Din cauza neînțelegerilor din consiliul local, și comuna Arieșeni a pierdut un investitor din Elveția, care ar fi vrut să construiască în zonă 15 kilometri de pârtii cu 50 de milioane de euro.

"Nu ne-am înțeles pe un teren. E vorba de vreo mie de metri pătrați, au vrut să investească, să construiască și un hotel la baza pârtiei", susţine primarul din Arieşeni.

Dincolo de încurcăturile legislative și de birocrație, turiștii care vin în zonă se bucură de zăpadă și pârtie.

Reporter: Bianca Firezar
Operator: Florin Lucuța

Pe aceeași temă