Sari la conținut

TURIST ACASĂ. Finiş - locul care trăieşte între credinţă, istorie şi tradiţii

O aşezare cu 3500 de suflete din Bihor are nu unul, ci trei obiective turistice importante. În comuna Finiş, cei care vor să se reculeagă o pot face la un schit aflat în inima muntelui, în timp ce amatorii de obiecte tradiţionale pot vizita un muzeu care conţine peste 1000 de elemente, de la război de ţesut până la costume populare. Pasionaţii de istorie au şansa să descopere ruinele unei cetăţii construite pe la 1200.

Schitul de la Huta, din comuna Finiş, este un loc cu totul deosebit. Este înconjurat de liniştea munţilor Codru Moma, departe de oameni şi de agitaţia cotidiană - un loc pentru suflet. În interiorul schitului există o bucătărie şi un spaţiu de dormit care poate găzdui vara până la 70 de turişti. Călugării se roagă într-o biserică veche de aproape un secol.

„În timpul iernii în chilie trăieşte un singur călugăr, dar turiştii pot urca pentru a se ruga preţ de câteva minute în linişte, aici. Slujbele au loc în biserica din spatele meu, construită în 1927. Lăcaşul de cult a fost construit iniţial din lemn, dar a fost recondiţionat ulterior”, a aflat Claudiu Mihuţ, jurnalist Digi24 Oradea.

Pe la poalele schitului trece Valea Finişului, lungă de 30 de kilometri, iar în apropiere se află o cetate medievală, ridicată pe un pisc de munte. Deşi azi nu mai sunt decât ruinele, fortificaţia a fost pe vremuri un adevărat castel feudal, o construcţie folosită pentru refugiu şi apărare. Aici a tras şi voievodul Mihai Viteazul, în drumul său spre Viena, în 1599.

„Este la o altitudine de 460 de metri, făcută din piatră, făcută cu o metodă din evul mediu cu var, dar e foarte rezistentă”, spune Alexandru Halasz, localnic din Finiş.

Iniţial, cetatea a fost construită de Menumorut, din lemn. După năvălirea tătarilor de la 1241, a fost reconstruită din piatră, în timpul regelui Bela al IV-lea.

În Finiş funcţionează există şi un muzeu al satului. Proprietara a adunat de la rude peste 1000 de obiecte pe care le-a expus în cele patru camere începând cu anul 2010. Războiul de ţesut, de exemplu, a fost fabricat la 1920.

„Cel mai vechi avem războiul de ţesut, mobila, dar şi obiecte de ceramică”, ne arată Iuliana Vura, proprietara muzeului din Finiş.

Nu lipsesc costumele populare româneşti şi maghiare specifice zonei şi nici cuptoarele în care se făcea odinioară pâinea. Localitatea Finiş se află la doar 4 kilometri de Beiuş.

Reporter: Claudiu Mihuţ
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş